Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Dau cuvântul domnului deputat Antal Istvan, va urma domnul deputat Amet Aledin.

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Punctul de vedere al Grupului parlamentar al UDMR, prezentat de mine acum un an, pe data de 28 aprilie 2004, preciza pentru mass-media, de ce a fost necesară elaborarea unei legi-cadru a cooperaţiei şi parcursul dificil pe care l-a urmat acest proiect de lege în legislatura precedentă.

În data de 21 februarie 2005 a fost promulgată Legea nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, care a fost publicată în Monitorul Oficial partea I nr.172, din 28 februarie 2005.

Această lege reprezintă legea-cadru în materie de cooperaţie, cu excepţia prevăzută la art.3, referitoare la cooperaţia de credit, care este reglementată printr-o altă lege.

Raportul, cu amendamente, la proiectul de lege privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei a fost adoptat de legislatura trecută în Camera Deputaţilor la data de 27 aprilie şi a reprezentat o muncă începută cu 3 ani şi jumătate în urmă a Comisiei pentru industrii şi servicii şi Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare care au dezbătut, au purtat un dialog permanent şi au colaborat cu Agenţia pentru întreprinderile mici şi mijlocii şi cooperaţie, cu reprezentanţii organizaţiilor cooperatiste şi au beneficiat de legislaţia Uniunii Europene şi de documente şi au avut întâlniri cu reprezentaţi ai forurilor internaţionale din domeniul cooperaţiei şi ai Comisiei Europene.

Astfel, în această lege se regăsesc aplicate prevederile din recomandarea privind promovarea cooperativelor, a Organizaţiei Internaţionale a Muncii - Geneva - iunie 2002, în care cooperativa este definită ca un grup autonom de persoane asociate în mod voluntar, într-o activitate deţinută în comun, la capitalul căreia contribuie în mod echitabil, îşi asumă o cotă acceptabilă de riscuri şi beneficii, participă activ la conducerea acestei activităţi şi exercită un control democratic, în scopul satisfacerii intereselor lor economice, sociale şi culturale. Iar promovarea şi întărirea identităţii cooperatiste trebuie să se bazeze pe principiile cooperatiste, care constituie liniile directoare ce permit cooperativelor să pună în practică aceste valori.

La ora actuală, în Uniunea Europeană sunt în jur de 300 de mii de cooperative care dau de lucru la 4,8 milioane de persoane; acestea sunt prezente în toate statele membre şi în cele candidate şi au o influenţă asupra vieţii cotidiene a mai mult de 140 de milioane de cetăţeni, care sunt membrii acestora. Dezbaterea privind rolul cooperativelor a intrat în centrul atenţiei opiniei publice după adoptarea de către Consiliul Europei, în iulie 2003, a Regulamentului nr.1435, referitor la statutul societăţii cooperative europene şi a Directivei nr.2003/72 privind participarea lucrătorilor la procesul decizional al societăţii cooperative europene.

Legea nr.1, despre care vorbim, acordă o şansă de relansare a sectorului cooperatist, deosebit de util pentru întreaga societate românească. în susţinerea demersului nostru actual pentru implementarea acestei legi-cadru, vă citez din Comunicarea Comisiei Comunităţii Europene, adresată Consiliului Parlamentului European, Comitetului Economic şi Social şi Comitetului pentru regiuni, privind promovarea societăţilor cooperative în Europa. "În calitate de organizaţie axată pe membri, cooperativele sunt înrădăcinate într-o comunitate. Ele contribuie la menţinerea de locuri de muncă în zona respectivă şi furnizează servicii locale, într-un context de mondializare economică. Utilizatorii serviciilor cooperativelor, că este vorba despre producător, consumator sau lucrător, fac dovada unei anumite stabilităţi geografice. Această înrădăcinare locală poate fi un zid de apărare contra depopulării zonelor şi contribui la dezvoltarea regiunilor şi localităţilor defavorizate. Statele membre sunt invitate să ia pe deplin în considerare rolul benefic al cooperativelor locale la nivel regional, precum şi în regiunile izolate şi zonele urbane defavorizate, atunci când elaborează politici de sprijin pentru regiunile cu dezvoltare întârziată". După votul istoric din 13 aprilie, în contextul apropiatei integrări în Uniunea Europeană, aplicarea Titlului VIII - "Dispoziţii finale" ale Legii nr.1/2005 privind organizarea cooperativelor, prin care se dispune modul de implementare a legii, care reprezintă o prioritate prevăzută de programul de guvernare, este indispensabilă.

Acest lucru, cu atât mai mult cu cât, după Legea nr.18, Legea nr.1 şi Legea nr.10, această lege are menirea de a restabili încrederea membrilor cooperatori în valorile cooperatiste acceptate pe plan internaţional, într-un cuvânt, încrederea în statul de drept, în garantarea dispariţiei pentru totdeauna a centralismului democratic.

Art.117 al legii precizează: "Organizaţiile cooperatiste existente la data intrării în vigoare a prezentei legi au obligaţia să îşi modifice statutele dacă nu sunt în conformitate cu prevederile prezentei legi şi să le înregistreze la oficiul registrului comerţului în termen de 9 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi".

În acest scop, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii, organizaţiile cooperatiste au avut obligaţia să afişeze la sediul lor lista tuturor membrilor cooperatori înregistraţi în evidenţele acestora la data respectivă şi să popularizeze în presa locală această acţiune şi scopul ei.

În fapt, în teritoriu se constată că cele două centrale mari, respectiv UCECOM-ul, căci CENTROCOP-ul, care potrivit art.121 al legii, trebuie să se reorganizeze, ignoră dispoziţiile Legii nr.1, aceste organizaţii nedemocratice şi nereprezentative pentru mişcarea cooperatistă dezinformează şi privează membrii cooperatori de o analiză şi informaţie corectă a noii legi promulgate, încălcând principiile cooperatiste al liberei asocieri, controlului democratic al membrilor şi al autonomiei şi independenţei. Prin emisarii lor, fac presiuni asupra conducerilor cooperativelor din provincie pentru declaraţii de fidelitate şi de aderare necondiţionată la structurile vechi.

UCECOM urgentează convocarea adunărilor generale, în contradicţie cu prevederile legii, care spun clar - 9 luni pentru reorganizarea cooperativelor, 12 luni pentru reorganizarea centralelor judeţene şi 18 luni pentru reorganizarea celor două centrale mari.

În continuare se doreşte asocierea în plan teritorial şi naţional, obligatorie, aşa cum prevede Decretul vechi, nr.66 din 1990, care nu era compatibil cu Constituţia şi alte legi organice adoptate după 1991, aplicând de ani de zile centralismul democratic.

Structurile judeţene - ATCOM şi naţionale - ANCOM, UCECOM sunt popularizate în continuare cu rol de dirijare şi control, care încalcă calitatea de membru cooperator şi principiile puterii democratice exercitate de membri şi participării economice.

Faţă de cele prezentate, lansez de la tribuna Camerei Deputaţilor, apelul către mass-media, către consiliile locale şi judeţene, către Agenţia Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Cooperaţiei, de a ajuta la popularizarea Legii nr.1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei şi aplicarea art.117 alin.2, pentru considerentele prezentate, ţinând seama că această lege corespunde cerinţelor în materie de cooperaţie pe plan european şi mondial.

Acest lucru poate contribui la urgentarea aplicării legii prin promovarea către membrii cooperatori a unei informaţii corecte şi necesare şi opunerea lor la efectul negativ informaţional perpetuat de organizaţii neadaptate unor principii democratice.

Grupul nostru parlamentar susţine implementarea Legii nr.1, menţionând că, prin implementarea acestei legi, toate comunităţile locale au o şansă să se dezvolte mai susţinut şi adecvat cerinţelor în perioada premergătoare aderării noastre la Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Corneliu Ciontu:

Mulţumesc.