Costache Mircea
Costache Mircea

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2007

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/2007
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 13 februarie 2007

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.13 Costache Mircea - scrisoare deschisă adresată domnului preşedinte al Academiei Române, Ionel Haiduc;

Video in format Flash/IOS

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PRM, domnul deputat Costache Mircea.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Video in format Flash/IOS

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mă adresez, astăzi, cu o scrisoare deschisă domnului preşedinte al Academiei Române, Ionel Haiduc.

Domnule preşedinte,

Problema existenţei sau nonexistenţei unor minorităţi etnice în România este o chestiune sensibilă, de maximă importanţă, a cărei reglementare trebuie făcută, în opinia noastră, cu ajutorul Academiei Române. Numai principalul for ştiinţific al ţării, printr-un studiu ştiinţific temeinic, poate stabili ce grupuri etnice convieţuiesc alături de români, care este ponderea lor şi care ar trebui să fie regimul juridic şi cadrul legal de desfăşurare a activităţii asociaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor etnice.

Actuala stare de lucruri, iraţională, scăpată oricărui control, pune sub semnul întrebării existenţa statului naţional unitar român, degenerând în iniţiative periculoase şi anacronice, precum recentul referendum pentru autonomia aşa-zisei Ţări a Secuilor.

Având în vedere că recensământul populaţiei permite cetăţenilor să se declare aparţinători oricărei etnii, fără nici un suport real, în funcţie de momentul în care se află, de ipostaza, de starea de spirit în care repondentul este surprins de către recenzorii de teren, precum şi în funcţie de interesele unor partide de a-şi asigura majoritatea parlamentară cu sprijinul reprezentanţilor minorităţilor, credem că veţi fi de acord cu punctul nostru de vedere, conform căruia, problema minorităţilor etnice din România trebuie reevaluată şi rezolvată pe baze ştiinţifice, şi nu după conjuncturi politicianiste, politico-economice, ori prin demersuri administrative, cu o mare doză de subiectivism şi cu rezultate aleatorii. Este cunoscut faptul că, la recensământ, unii se declară de o anumită etnie şi din teribilism, ori din neştiinţă, amintindu-şi că străbuni de-ai lor era porecliţi "turcu'", "bulgaru'", "tătaru'", "albanezu'", "italianu'". Alţii au ajuns să-şi declare apartenenţa la o anume minoritate pentru a-şi păstra locul de muncă, pentru a căpăta un loc de muncă, pentru avantaje materiale, pentru protecţie în diverse situaţii, mai ales cei din Ardeal. Pentru că la adăpostul principiului abuziv al discriminării pozitive, în foarte multe situaţii, cetăţenii aparţinând unor grupuri etnice minoritare sunt favorizaţi în faţa cetăţenilor aparţinând majorităţii.

După ştiinţa noastră, din 1990 încoace, au fost adoptate aproximativ 170 de acte normative care acordă privilegii minorităţilor etnice, faţă de majoritari.

În timp ce majoritarii au desfiinţat formaţii camerale, ansambluri folclorice, trupe de teatru, cenacluri literal-muzicale şi de arte plastice, fotocinecluburi etc., minorităţile îşi sporesc necontenit numărul de formaţii artistice, îşi procură costume şi instrumente, deoarece asociaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor etnice primesc, de regulă, dublă finanţare, din fonduri publice, ca asociaţii culturale, ca formaţiuni politice şi ca reprezentanţi ai minorităţilor în Parlamentul României. Uneori cu sume importante.

La întrebarea noastră, adresată ministrului finanţelor pe această temă, mi s-a răspuns că societatea culturală "Vatra Românească", de pildă, nu primeşte nici un leu fiindcă nu îndeplineşte condiţiile legale.

În Parlament există aproximativ 60 de deputaţi şi senatori, reprezentanţi ai celor 19 minorităţi etnice cu reprezentare parlamentară. Noi considerăm abuzivă şi ilegitimă reprezentarea parlamentară cu câte un deputat pentru etnii precum rutenii sau macedonenii-slavi, de pildă. Dacă un deputat român are nevoie de 30 - 40.000 de voturi, iar un senator român de 60 - 70.000 de voturi, colegii lor, reprezentanţi ai minorităţilor, pot veni în Parlament în numele a 200 de rătăciţi care s-au declarat ruteni sau altceva, fără nici o legătură cu realitatea obiectivă pe care o trăim. Mai nou, unii vor să-şi facă o Ţară a Secuilor cu vreo 180 de cetăţeni care s-au declarat, la recensământul din anul 2002, secui.

Prin urmare, vă rog, domnule preşedinte al Academiei Române, să dispuneţi realizarea unui studiu pentru determinarea pe baze ştiinţifice, lingvistice, arheologice, istorice, etnografice, folclorice etc. a existenţei minorităţilor etnice din România şi a ponderii lor. Acest studiu poate sta la baza reevaluării obiective a problematicii minorităţilor etnice în ţara noastră şi la asigurarea echilibrului social şi al egalităţii de şanse şi de tratament a reprezentării parlamentare, precum şi la refacerea minimei coeziuni şi solidarităţi a societăţii româneşti contemporane.

Vom cere Birourilor permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor să solicite Guvernului României finanţarea acestui proiect.

Cu speranţa că veţi aprecia drept juste prezentele aserţiuni, vă doresc sănătate şi succese dumneavoastră şi tuturor oamenilor de ştiinţă români reuniţi sub prestigioasa cupolă a Academiei Române.

Cu mulţumiri anticipate,

Profesor Mircea Costache, deputat PRM de Buzău.

Vă mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.