Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 martie 2015
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.49/2015
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 martie 2015 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 martie 2015
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ||||
![]() |
1.136 | Cornel-George Comşa - declaraţie politică: - "Rolul României în menţinerea securităţii la Marea Neagră"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Rolul României în menţinerea securităţii la Marea Neagră" Schimbarea statutului Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol, urmată la scurt timp de anexarea acestora, a modificat echilibrul geopolitic şi situaţia strategică din Marea Neagră. Intrarea de facto a Peninsulei Crimeea în componenţa Federaţiei Ruse afectează întreaga securitate regională şi pune statele de pe flancul estic al NATO şi UE într-o potenţială incapacitate de a răspunde adecvat unor noi dileme de securitate şi de a-şi putea proteja apele şi teritoriul naţional. În condiţiile conflictului militar activ din sud-estul Ucrainei, în care forţe regulate şi neregulate luptă împotriva forţelor legitime ucrainene, statele membre NATO de la Marea Neagră întâmpină o amplificare a vulnerabilităţilor şi problemelor asociate cu schimbarea echilibrului strategic la Marea Neagră. Având în vedere contextul strategic general enunţat mai sus, consider că România trebuie să acţioneze pe căi politice şi diplomatice pentru ameliorarea vulnerabilităţilor apărute. România trebuie să iniţieze demersurile diplomatice bilaterale şi multilaterale, în special în cadrul NATO, pentru realizarea unei strategii integrate de securizare a Mării Negre şi, în mod ideal, crearea unor structuri integrate de comandă şi utilizarea complementară a resurselor militare, financiare şi de altă natură a celor trei state NATO de la Marea Neagră. Asocierea şi folosirea complementară a resurselor militare a României, Bulgariei şi eventual ale Turciei ar putea duce la o ameliorare a vulnerabilităţii create de schimbarea echilibrului din Marea Neagră. De asemenea, România trebuie să crească bugetul destinat înzestrării forţelor navale. Situaţia ingrată a întregii armate, dar în special a flotei maritime şi aeriene, afectează potenţialul de răspuns şi creşte semnificativ vulnerabilităţile la care ţara noastră este supusă. Simpla calitate de membru NATO nu trebuie să ne facă să nu mai investim deloc în apărarea naţională, aşa cum s-a întâmplat în ultimul deceniu. Este obligaţia noastră să asigurăm cel puţin 2% din PIB pentru apărarea naţională şi să participăm în mod real la menţinerea stabilităţii şi securităţii noastre şi a aliaţilor noştri din NATO. Având în vedere relaţia destul de rece dintre Bucureşti şi Ankara, consider că este timpul ca domnul Klaus Iohannis şi Ministerul Afacerilor Externe trebuie să remedieze deficienţele din relaţia bilaterală şi să reinstituie relaţia strategică cu Turcia, aşa cum este ea enunţată în Parteneriatul strategic dintre ţările noastre. De asemenea, consider că România ar trebui să aducă în discuţie la nivelul NATO şi posibila rediscutare a art. 18 (2) din Convenţia de la Montreux. Aşadar, pentru asigurarea securităţii naţionale şi a intereselor noastre la Marea Neagră, este necesară creşterea cooperării militare şi politice dintre România, Bulgaria şi Turcia, iar o iniţiativă precum cea propusă mai sus are potenţialul de a creşte rolul României în regiunea Mării Negre şi să reducă vulnerabilităţile strategice cu care ne confruntăm ca stat. |



