Dezbateri parlamentare

Domnul Daniel Tudorache:

"Politicianul modern - comunicare, conştientizare şi asumarea vieţii în slujba cetăţeanului"

Aş vrea să vorbesc astăzi despre omul politic, despre ceea ce reprezintă acesta, despre cum se face remarcat şi despre cum îşi pune amprenta pe viata cetăţeanului de rând. Politicianul român şi-a pierdut din esenţă, de aceea trebuie să reamintim publicului că el nu s-a stins, doar şi-a pierdut drumul. Trebuie să redăm omului politic ceea ce e al său: puterea, puterea de a educa, de a schimba, de a modela, de a lua decizii în favoarea oamenilor de rând!

"Lumea în care intrăm nu este deloc cea la care visăm, nu este deloc cea la care gândim, nu este decât ce ni se oferă". Fernando Savater.

Procesul de comunicare reprezintă un motor al performanţei, în politică jucând un rol cheie în relaţia pe care vârful/conducerea o stabileşte cu masele. Grupările formale şi informale în cadrul cărora au loc procesele de socializare politică joacă un rol important în evoluţia individului. Persoanele cu care acesta vine în contact reprezintă factorii care au un puternic impact afectiv. De aceea, rolul pe care îl au reprezentanţii politici este unul foarte important. Prezenţa lor în viaţa concetăţenilor nu trebuie să fie una superficială, ci trebuie marcată prin acţiuni concrete care să ducă la dezvoltarea caracterului politic al acestora.

Deşi scopul unui actor politic, în principal, este acela de a-şi "clădi" o imagine bună şi/sau de a-şi repara imaginea în cazul în care aceasta este negativă, politicianul este o persoană cu un rol important în activitatea politică, fiind direct implicat în viaţa oamenilor.

Înainte de a se face cunoscut publicului, omul politic trebuie să se cunoască pe sine pentru a fi sigur pe acţiunile şi gândurile sale. Pentru a da mai departe, acesta trebuie să cunoască cu adevărat ceea ce împarte în materie de informaţie. Politicianul trebuie să îşi stabilească doleanţele şi aşteptările pe care le are de la societatea în care trăieşte şi în interesul căreia îşi desfăşoară activitatea, şi abia apoi poate răsplăti electoratul dând dovadă de deschidere şi comunicare. Acesta trebuie să înveţe ca mai apoi să se afle în postura învăţătorului, dar rolul său trebuie să fie clar.

Omul este capabil să se lase educat şi să educe la rândul său. Această certitudine marchează convenţia nescrisă dintre omul politic şi omul de rând, marchează relaţia de interdependenţă dintre cei doi.

Nu trebuie să minimizăm importanţa politicianului. Lumea este în continuă schimbare şi la nivel de ţară există scepticism şi ironie în ceea ce îl priveşte pe omul în costum, aliat la putere. Dar nu trebuie să ne lăsăm conduşi de acest impuls de discreditare. Oamenii sunt temători, sunt îndreptăţiţi, dar trebuie atraşi, trebuie să înveţe să aibă din nou încredere, astfel încât împreună să putem face o diferenţă.

Vorbim despre tot felul de subiecte, dezbatem teme şi situaţii, dar uităm ceea ce este mai important: noi! Nu putem schimba nimic în această ţară dacă schimbarea nu pleacă de la noi. Trebuie să ne analizăm comportamentul, discursul, atitudinea, postura şi apoi să vedem cum putem acţiona astfel încât să ne punem amprenta pe societatea modernă.

Nu trebuie să propovăduim în van şi să ignorăm influenţa pe care o avem asupra oamenilor. Omul politic trebuie să fie omul de bază, comunicarea trebuie să existe şi oamenii trebuie să aibă încredere şi să sprijine!