Bogdan Cantaragiu
Bogdan Cantaragiu

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 mai 2007

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.72/2007
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 15 mai 2007

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.14 Bogdan Cantaragiu - consemnarea unei realităţi: "funcţionarii publici din România sunt salariaţii care au cele mai slabe venituri";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

 

Domnul Bogdan Cantaragiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Ceea ce vă spun acum nu este o noutate: funcţionarii publici din România sunt salariaţii care au cele mai slabe venituri, raportate la nivelul şi calitate muncii prestate, respectiv la nivelul studiilor. Fie că lucrează în cadrul unor autorităţi publice locale sau în instituţii deconcentrate, fie că sunt din ministere, funcţionarii au salarii în medie cu 100 - 120 de euro sub media naţională.

Aşa cum spuneam, aceste informaţii nu sunt noutăţi care să dea pe spate pe cineva. Sunt lucruri care s-au perpetuat de-a lungul timpului şi care se ştiu foarte bine. Numai că lipsa oricăror măsuri clare şi concrete pentru a proteja această categorie face ca pe zi ce trece numărul funcţionarilor care părăsesc sistemul de stat să fie tot mai mare. A trecut vremea în care visul oricărui salariat era lucrul la stat, într-un post călduţ de unde să iasă la pensie fără ca pe parcursul vieţii să aibă bătăi de cap. Acum este altfel, iar tinerii sunt mânaţi de alte gânduri. Vor cariere, vor salarii bune, vor să fie apreciaţi, vor să urce rapid pe scara profesională.

Numai că statul - şi aici mă refer şi la autorităţile publice locale, la instituţiile deconcentrate şi la ministere - pare a nu înţelege principiile moderne şi normale de activitate la locul de muncă. Nici unul din dezideratele tinerei generaţii nu sunt oferite de sistemul de stat. Funcţionarilor publici nu li se oferă, nici măcar de departe, şansa de a avea salarii mari - chiar dacă munca este pe măsură -, nici şansa de a urca rapid pe scara profesională. Dacă într-o firmă oarecare - haideţi să ne referim la o bancă - este posibil ca un tânăr să ajungă director la numai 30 de ani, într-o direcţie a finanţelor publice, acelaşi tânăr nu are nici o şansă. Nu mai vorbim de nivelul salarizării între cele două posturi.

În aceste condiţii, nu mai trebuie să mire chiar pe nimeni faptul că numărul funcţionarilor publici care îşi caută un loc de muncă mai bine plătit a crescut îngrijorător în ultimele luni. În câteva luni au plecat din sistem 5.500 de funcţionari, în special din domeniul tehnologiei informaţiei şi din direcţiile de specialitate ale administraţiei publice.

Este adevărat, aceste posturi s-au ocupat din nou, însă fluctuaţia de personal este de-a dreptul îngrijorătoare. Tinerii vin, îşi îmbogăţesc CV-ul şi experienţa şi apoi pleacă la firme care oferă salarii mai decente. În aceste condiţii, creşterea eficienţei funcţionarilor publici este deşartă, este un vis.

Şi ar mai fi un aspect asupra căruia poate ar trebui să ne aplecăm. Pe lângă că primesc salarii mici, funcţionarii publici au restricţii privind angajarea sau colaborarea cu orice alta firmă, aşa că nu îşi pot suplimenta veniturilor cu un al doilea job, chiar dacă ar vrea să lucreze suplimentar. Nu pot colabora în proiecte, nu pot avea venituri suplimentare. Păi să ne mai mirăm că nu vor să rămână în sistemul de stat? Cred că nu!

Vă mulţumesc.