Dezbateri parlamentare

Doamna Daniela Popa:

Din partea Grupului parlamentar al PRM, dau cuvântul doamnei deputat Anca Mărculeţ Petrescu. Vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Declaraţia mea politică se referă la: "Jaful pădurilor, aurul verde".

Manifestările dedicate Zilei Mondiale a Mediului, 5 iunie, au readus în atenţie o dată în plus problemele stringente ale protejării mediului şi de combatere a încălzirii globale. Factorii care determină creşterea temperaturii pe Terra, cu consecinţe catastrofale şi pierderi ireversibile, sunt tot mai greu deţinut sub control. Exploatarea iraţională a resurselor de energie, consumul industrial excesiv, poluarea atmosferei ameninţă sănătatea plantei şi a tuturor locuitorilor săi, indiferent de meridianul pe care se află.

Acţiunile concentrate ale organismelor internaţionale, apelurile pentru strategii comune de protecţie a naturii sunt contracarate de ritmul diabolic de agresare a naturii, de ofensiva intereselor mercantile, de abuzuri şi ilegalităţi care lovesc în plin fragilul echilibru ecologic.

Una din cauzele primordiale privind distrugerea mediului natural este defrişarea masivă a zonelor împădurite, care provoacă degradarea bruscă a solului, alunecări de teren şi reacţia în lanţ a furtunilor violente, a tornadelor şi inundaţiilor. Natura, văduvită de coroana benefică a pădurilor, reacţionează violent, cerându-şi înapoi scutul ei protector: aurul verde al pădurilor.

România a înregistrat în ultimii 17 ani o performanţă incredibilă de sacrificare a pădurilor care acopereau generos toate formele de relief ale ţării, aducând perspectiva sumbră a solurilor aride şi a deşertificării. Suprafeţe imense împădurite au fost retrocedate unor proprietari care le-au exploatat ilegal, tăind fără milă păduri întregi, a căror refacere ar dura un secol. Mii de copaci din judeţele Suceava, Prahova, Mehedinţi au fost culcaţi la pământ, consecinţele asupra mediului fiind dezastruoase.

În judeţul Bacău, unde legea punerii în posesie a fost greşit interpretată, mulţi neaveniţi au devenit proprietari a mii de hectare de pădure fără a avea vreun drept. După ce au intrat ilegal în posesie, le-au jefuit fără a cunoaşte vreo oprelişte.

După cum comentează presta cotidiană, pentru aproape 10 mii de hectare care au căzut pradă celor care nu au avut niciun fel de interes există dosare la D.N.A. aflate în cercetare. Dar când vor fi totuşi finalizate?

Specialiştii consideră că tăierea pădurilor va avea pe viitor consecinţe incalculabile, în condiţiile în care, în prezent, măcelul pădurilor continuă, măsurile legale nu se aplică, iar replantările abia dacă se fac.

O consecinţă gravă a uciderii pădurilor este spălarea solului fertil până la rocă. Statisticile arată că, de pildă, în Moldova, în ultimii 10 ani, au dispărut 2 hectare de pădure pe zi, în judeţul Vaslui s-au tăiat şi perdelele antierozionale, iar Bărăganul neirigat şi judeţele din sudul Olteniei sunt ameninţate de secetă şi deşertificare, iar când plouă se produc alunecări de teren cu consecinţe catastrofale. Natura agresată şi jefuită de comorile ei se răzbună.

O altă statistică recentă arată că suprafaţa pădurilor tăiate în România este de peste cinci ori mai mare decât suprafaţa plantaţiilor noi. Decalajul între suprafeţele de pe care se taie păduri şi cele unde se plantează puieţi se accentuează cu fiecare an. În 2006, diferenţa a depăşit pragul de 70 de hectare.

Platoul Bucegilor, retrocedat! Asta a fost culmea! 366 de hectare! Prin transferuri ilegale, unele în zone exceptate de lege, altele în rezervaţiile naturale strict protejate, a fost şi el decimat de drujbe.

judeţul Mehedinţi, atât de pitoresc şi dăruit cu zone geologice rare, ce le-ar recomanda protecţie UNESCO, nu a fost nici el ocolit de jaful aurului verde, prin sacrificarea a zeci de hectare de păduri. Marele savant agronom Ionescu Şişeşti, născut în acest judeţ, în satul Şişeştii de Jos, ar fi trăit o mare dezamăgire, dacă ar fi văzut jafurile sistematice ale bogăţiei ţării.

La 40 de ani de la moartea lui Ionescu Şişeşti, Academia Română l-a omagiat pe marele savant înaintaş, întemeietorul Institutului de cercetări agronomice din Bucureşti. Fost ministru al agriculturii şi domeniilor, membru de onoare al Academiei de Ştiinţe din străinătate, Ionescu Şişeşti a lăsat o operă capitală privind prezentarea şi valorificarea ştiinţifică a potenţialului uriaş agricol şi silvic al României. Acest potenţial, bine gestionat, făcea din România grânarul Europei şi izvorul prosperităţii sale economice, cu mari perspective de evoluţie.

Toţi suntem chemaţi să apărăm mediul natural de agresiuni cu consecinţe dezastruoase asupra ambientului şi sănătăţii planetei. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului, înfiinţată cu trei ani în urmă în cadrul programului de aderare la Uniunea Europeană, şi-a propus, prin organismele sale, activităţi lăudabile de protejare şi refacere, în ceasul al doisprezecelea, a unei naturi în continuare vulnerabilă şi expusă abuzurilor, dar nu s-a văzut nimic până acum, deci abuzurile continuă.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamnă deputat.