Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu-Mugurel Cozmanciuc:

"Extremism şi război în Europa: un bilanţ trist pentru Ziua Democraţiei"

România a sărbătorit luni, 15 septembrie, în calitate de stat membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite, Ziua Internaţională a Democraţiei. Anul acesta avem însă un bilanţ trist tocmai la nivel european, pe continentul care a dat lumii întregi atât mecanismul democratic, înţeles ca participare largă la decizie şi ca putere a majorităţii, cît şi liberalismul politic, prin drepturile şi libertăţile civile şi politice. Ambele stau de două secole la baza regimurilor de democraţie liberală născute în Europa şi au adus bunăstare şi pace timp de decenii.

Dacă acum 6 ani, la instituirea acestei zile de către ONU, bunăstarea şi pacea păreau valori ferm stabilite la nivel european, azi nu mai sunt concepte ce par rezervate retoricii politice.

Criza economică a afectat în mod serios bunăstarea, aducând nemulţumiri sociale şi crize politice care alimentează formaţiunile extremiste. În 2014 am avut confirmarea acestui fapt la alegerile europarlamentare. Stabilitatea regimurilor de democraţie liberală este pusă în pericol. Cazul Franţei, tocmai ţara revoluţiei de la 1789, de care este legat liberalismul politic, este exemplul cel mai recent al riscurilor în faţa cărora se află democraţia şi liberalismul. Procente semnificative din electorat susţin partide extremiste care, dacă vor ajunge în executivul francez, vor intra implicit şi în executivul european. Nu este, de altfel, un caz singular în Europa. Este un fenomen care trebuie privit cu seriozitate pentru că reprezintă o ameninţare severă la adresa Uniunii Europene - mai ales la nivelul mecanismelor decizionale unde se cere unanimitate. Ce viitor au deciziile UE, mai ales cele cu impact asupra politicii externe şi de securitate, când - direct sau indirect - lideri cu convingeri extremiste primesc putere decizională?

Pacea, la rândul său, este ameninţată prin implicaţiile complexe ale conflictului ucrainean şi tensiunile în planul securităţii între UE-NATO-Rusia. Este pusă mai ales sub semnul întrebării prin vulnerabilităţile care au fost evidenţiate de criza pe care o traversăm începând cu toamna anului trecut, când Ucraina a dorit să aleagă democraţia liberală şi Europa.

Sunt doar 6 ani de când ONU sublinia necesitatea promovării şi protejării democraţiei ca valoare universală, miza fiind atunci dezvoltarea democraţiei la nivel mondial. Azi înţelegem că miza este simultan mondială şi europeană. Lecţia este că valoarea regimurilor de democraţie liberală, beneficiile lor sociale, economice şi politice trebuie cultivate în mod constant şi permanent.

Tema acestui an, "Implicarea tinerilor în democraţie", este în mod cert răspunsul la lecţiile oferite de aceşti ultimi 6 ani şi de anul 2014 în special. Mobilizarea politică a tinerilor trebuie făcută în spiritul democraţiei şi valorilor liberalismului politic, pentru că ei sunt votanţii care pot înlătura în următorii ani pericolul extremist sau cei care îl pot alimenta, entuziasmaţi de discursuri ale celor care nu cunosc sau uită istoria.

Educaţia pentru democraţie în şcoală este unul din instrumente. Dezvoltarea proceselor decizionale participative la nivelul comunităţilor este alt instrument. În România, cel de-al doilea instrument este insuficient promovat şi lipseşte aproape cu desăvârşire la nivel practic. Valorile care au animat generaţiile anterioare, care aveau experienţa sau amintirea războaielor sau regimurilor autoritare, nu mai au o forţă la fel de mare în cazul tinerilor de azi. Numai prin exerciţiul democratic la nivelul comunităţii unde trăiesc pot învăţa şi înţelege că democraţia este o valoare care merită să fie utilizată şi, la nevoie, apărată.

Sper că viitoarele alegeri prezidenţiale ne vor aduce un preşedinte dedicat pe deplin acestor valori.