Dezbateri parlamentare

Doamna Ana Birchall:

"Promovarea obiectivelor turistice româneşti în afara graniţelor ţării"

În declaraţia politică de astăzi vreau să vă vorbesc despre un domeniu neexploatat pe măsura potenţialului său: turismul de vacanţă. În ciuda oportunităţilor pe care România le poate oferi turiştilor veniţi din străinătate, a obiectivelor turistice naturale şi culturale de o frumuseţe rară, numărul celor din afara graniţelor ţării care ne vizitează în scopul călătoriilor de vacanţă rămâne la un nivel destul de scăzut. Avem nevoie, pe lângă acţiunile oficiale de susţinere a turismului în România, să ne promovăm mai mult şi mai bine imaginea în lume, deoarece viitorul turismului românesc depinde şi de cum ne prezentăm fiecare dintre noi ţara.

România este considerată şi numită, pe drept cuvânt, Grădina Maicii Domnului. Chiar dacă această sintagmă are o puternică încărcătură de factură spirituală, ea cuprinde totuşi şi realităţi fizice. Am fost binecuvântaţi de Dumnezeu cu un pământ deosebit de frumos, care adună ca într-un mănunchi toate formele de relief şi peisajele captivante ce se succed sub privirile pline de admiraţie ale celor care le vizitează. Avem locuri de o frumuseţe uluitoare pe care le putem arăta lumii, însă depinde de noi să le promovăm, să le facem cunoscute şi să asigurăm accesul la ele. Despre promovarea frumuseţilor României vă voi vorbi şi în declaraţia mea politică de astăzi.

Numărul turiştilor străini care au vizitat România a crescut cu 3,9% în primele 10 luni ale anului 2014, la 1,66 milioane, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Mare parte dintre străinii care se cazează în hotelurile şi pensiunile din România vin pentru afaceri, congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii, şi doar 30% ajung la noi pentru vacanţe, cumpărături, evenimente, vizite la prieteni sau tratament medical, potrivit INS.

Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată (primele 10 luni ale anului curent) de 7,25 milioane, în creştere cu 3,9% faţă de perioada similiară a anului anterior. Majoritatea vizitatorilor străini provine din ţări situate în Europa (92,4%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 59% provin din statele Uniunii Europene, iar dintre acestea cele mai multe s-au înregistrat din Ungaria (29,4%), Bulgaria (23,9%), Germania (9,5%), Italia (7%), Polonia (6,4%) şi Austria (4%).

În datele oferite de INS se arată că principalul motiv al sejurului petrecut de turiştii nerezidenţi în România l-au reprezentat afacerile, participarea la congrese, conferinţe, cursuri, târguri şi expoziţii (62,1% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile lor reprezentând 69,4% din total. Cel de al doilea motiv pentru care au venit străinii în România au fost călătoriile în scop particular (37,8% din numărul total de turişti nerezidenţi), cheltuielile lor reprezentând 30,5% din total. Însă nici călătoriile în scop particular nu aparţin în totalitate de domeniul turismului, pentru că, potrivit INS, ele includ, alături de călătoriile pentru vacanţe, şi deplasările pentru cumpărături, evenimente culturale şi sportive, vizitarea prietenilor şi rudelor, tratament medical, religie, tranzit şi alte activităţi.

Datele Eurostat arată că deşi numărul de nopţi petrecute de turiştii străini în structurile de cazare din România a crescut anul trecut cu 5,1%, turismul românesc este în continuare cu mult în urma statelor vecine, mai puţin de una din cinci înnoptări revenind vizitatorilor din afara ţării. Turiştii străini au petrecut anul trecut în România 3,5 milioane de nopţi, printre cele mai scăzute niveluri din UE, de circa patru ori sub rezultatele Ungariei sau Bulgariei.

În România, turiştii străini reprezintă doar 18% din piaţă, cel mai redus procentaj din UE, faţă de 67% în Bulgaria, cu 14,3 milioane de înnoptări anul trecut, sau 49% în cazul Ungariei, unde străinii au petrecut în 2013 aproximativ 12,3 milioane de nopţi. Astfel, turismul românesc este în continuare predominant intern, cu 15,6 milioane de înnoptări ale rezidenţilor în structurile de cazare, dintr-un total de 19,1 milioane.

Statisticile vin să confirme un adevăr crud: nu ştim să ne promovăm frumuseţile şi obiectivele turistice din ţara noastră la adevărata lor valoare. România are potenţialul de a fi o destinaţie turistică de referinţă prin bogăţiile ei naturale, locurile pline de istorie, construcţiile arhitectonice şi mai ales prin ospitalitatea oamenilor ei, însă toate atracţiile şi locurile minunate trebuie să fie făcute cunoscute. Pe lângă strategiile instituţionale de atragere a turiştilor în ţara noastră, este nevoie de o infrastructură, care încă este destul de precară, şi de soluţii simple cum ar fi întreţinerea unei relaţii utile şi directe cu cei care vin din străinătate, din momentul sosirii până la cel al plecării, pentru a scoate în evidenţă ospitalitatea românească tradiţională.

De asemenea, consider că noi, reprezentanţii aleşi, ar trebui să fim primii ambasadori ai României, promovând ştirile şi informaţiile pozitive despre ţara noastră. De felul cum vom şti să ne promovăm imaginea şi ţara în lume va depinde şi viitorul turismului românesc. Nu este suficient să fii o ţară atractivă din punct de vedere turistic, aşa cum este România, trebuie să ştii să o prezinţi şi celorlalţi. Frumuseţea şi sensibilitatea meleagurilor noastre, alături de bine-cunoscuta ospitalitate românească trebuie să ajungă dincolo de graniţele formale şi este de datoria noastră să facilităm turiştilor străini accesul la adevărul despre unicitatea şi bogăţia specifice României.