Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 octombrie 2013
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 octombrie 2013 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 29 octombrie 2013
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.144 | Ion Diniţă - declaraţie politică cu titlul "Moţiunea simplă a PDL: «E uşor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune!»" | |||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Moţiunea simplă a PDL: «E uşor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune!»" Dicţionarul explicativ al Limbii Române defineşte termenul "moţiune" printr-o Hotărâre a unei adunări, aprobată prin vot, prin care aceasta îşi exprimă atitudinea, doleanţele sau revendicările în anumite probleme majore. Mai exact, în probleme de actualitate, stringente în definirea destinului unei societăţi. În opinia Partidului Conservator, subiectul prezentat în această moţiune simplă nu este de actualitate, nu se referă la o chestiune arzătoare, atât timp procedura privatizării CFR Marfă este în curs. Este un adevăr că privatizarea CFR Marfă rămâne o prioritate a Guvernului României, iar acest proces va fi dus la bun sfârşit cu succes. Procedura de reluare a privatizării acestui obiectiv de maximă importanţă pentru economia naţională este deja în derulare, cu acordul Fondului Monetar Internaţional. Practic, nu se poate vorbi despre nici un fel de eşec în acest moment, dimpotrivă. Guvernul a reluat procedura de privatizare, un proces complex, care presupune o serie de proceduri, nu doar obţinerea banilor de către statul român. Vorbim despre anumite etape obligatorii, creionarea unei strategii potrivite, despre un calendar cu termene şi obiective precise, despre o serie de întrevederi cu factorii implicaţi în această procedură, implicit angajarea unui nou consultant de proiect. Semnatarii moţiunii pe care o votăm astăzi ar fi vrut, probabil, ca privatizarea CFR Marfă să se facă pe genunchi, să meargă totul ca pe roate, să primim banii şi să nu avem nicio garanţie ulterioară acestui moment, respectiv că miile de angajaţi vor avea certitudinea păstrării locurilor de muncă. În bunul stil dâmboviţean, Opoziţia actuală se dovedeşte campioană a politicii "arătatului cu degetul". Din păcate, textul pe care trebuie să îl analizăm şi să-l votăm nu constituie un documente serios de dezbatere parlamentară. Moţiunea este pigmentată cu aserţiuni care nu au nimic în comun cu subiectul privatizării CFR Marfă, cu anumite aluzii personale la membrii Guvernului, o înşiruire de întâmplări care nu explică, pe fond, dacă tema discutată a constituit cu adevărat un eşec. Faptul că guvernanţii au dat dovadă de precauţie este o bilă albă pentru oamenii din sistemul feroviar, un domeniu de siguranţă naţională care nu se pretează la a fi tratat cu uşurinţă şi lejeritate. În realitate, semnatarii moţiunii vorbesc în această moţiune despre propria lor neputinţă. Cei care au elaborat acest document parlamentar dau dovadă de amnezie şi ipocrizie politică. Au uitat semnatarii democrat-liberali ai moţiunii simple că au avut destinele acestei ţări în propriile mâini timp de aproape zece ani. Au uitat urmaşii lui Emil Boc din aceste scaune parlamentare că au condus cu rezultate dintre cele mai slabe privatizările din România din 2004 încoace. Au uitat sau se prefac că au uitat. Haideţi să fim serioşi domnilor! Ca şi în cazul Oltchim, aţi depus şi acum o moţiune simplă doar pentru a demonstra electoratului care mai crede în voi că mai lucraţi şi voi ceva! Adică încercaţi să vă faceţi că aveţi treabă prin Parlament! Dacă doriţi să vorbim despre termenul "eşec", cred că trebuie să fiţi primii care ar trebui să vi-l asumaţi. Numai în anul de "graţie" 2010, 13 din cele mai mari companii de stat au pierdut un miliard de euro, cu peste 20% mai mult ca în 2009. Oare cine se afla atunci la conducerea ţării, a Guvernului, a statului? Domniile voastre, stimaţi colegi din PDL. Sunteţi direct răspunzători de catastrofele economice pe care le-aţi "patronat" în perioada 2008-2012, în care doar Căile Ferate Române au pierdut 1,3 miliarde de euro. De ce nu aţi salvat aceste societăţi de stat de la faliment? De ce devalizatorii acestora nu au fost pedepsiţi? De ce veniţi acum şi acuzaţi actualul Guvern, în timp ce sunteţi într-o mult mai mare măsură părtaşi la eşecul despre care pomeniţi?... Pentru aceste pierderi ale României nu a plătit nimeni, iar acum, colac peste pupăză, revenim la vechile metehne de tip "hoţul strigă hoţii!". Ministerul Transporturilor a demarat noua procedură de privatizare a companiei CFR Marfă. Decizia are aprobarea Fondului Monetar Internaţional, de care depindem tot în urma unor decizii ale anterioarelor guverne. Trebuie să pregătim cum se cuvine procesul de restructurare al societăţii, obiectivul principal fiind redresarea sa financiară, iar abia apoi să încercăm o cointeresare de dimensiuni internaţionale pentru potenţialii investitori. Până acum s-au urmat toate etapele legale, privatizarea s-a discutat inclusiv în Consiliul Suprem de Apărare a ţării, dar procedura nu a fost finalizată din cauza lipsei siguranţei din partea cumpărătorului. În concluzie, privatizarea CFR Marfă nu se poate încadra în categoria unui proces nereuşit, cu atât mai mult cu cât Fondul Monetar Internaţional a subliniat că procedura nefinalizată a fost puţin grăbită. Sunt convins că responsabilii guvernamentali au analizat cu responsabilitate cauzele care au dus la întârzierea acestei privatizări, iar disfuncţionalităţile vor fi remediate în cel mai scurt timp. De asemenea, consider că noul proces de privatizare, aflat deja în desfăşurare, va fi unul corect, transparent, profesionist, şi se va bucura de toate auspiciile pentru o viitoare reuşită, în avantajul statului român şi a oamenilor care lucrează în sistemul feroviar. Închei parafrazându-l pe marele Mihai Eminescu, care bine spunea în poezia "Criticilor mei": "E uşor a scrie versuri, Când nimic nu ai a spune, Înşirând cuvinte goale, Ce din coadă au să sune; Critici voi, cu flori deşarte, Care roade n-aţi adus, E uşor a scrie versuri, Când nimic nu ai de spus." |



