Dezbateri parlamentare

Doamna Raluca Ispir:

Problema ocupării forţei de muncă în România a devenit din ce în ce mai presantă în ultimii ani, având în vedere situaţia socio-economică la nivel mondial şi european. În aceste condiţii, se impune o reformă a pieţei muncii şi a politicilor sociale atât pentru o parte din statele dezvoltate, cât şi pentru noile state membre ce încearcă să reducă diferenţele.

Partidul Naţional Liberal a identificat o serie de obiective strategice pe care ţara noastră ar trebui să le îndeplinească pentru a reforma piaţa muncii româneşti şi le-a inclus în programul liberal de guvernare. Printre acestea se numără: creşterea calităţii şi productivităţii muncii prin educarea şi formarea continuă a forţei de muncă, promovarea adaptabilităţii şi antreprenoriatului, ocuparea deplină a forţei de muncă, promovarea coeziunii sociale prin creşterea incluziunii sociale a persoanelor dezavantajate şi combaterea discriminării, promovarea egalităţii de gen în toate domeniile de activitate.

România se află pe unul dintre ultimele locuri între statele UE în ceea ce reprezintă rata de ocupare a forţei de muncă şi este statul din Uniunea Europeană în care ocuparea a scăzut cel mai mult după anul 2000. Această scădere se resimte cel mai puternic în rândul tinerilor. Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani este extrem de redusă şi continuă să scadă. Participarea tinerilor pe piaţa forţei de muncă este o problemă ce se află în centrul atenţiei în întreaga Europă, amplificarea şomajului în rândul acestora având efecte negative la nivelul individului, al familiei şi asupra comunităţii din care fac parte. Tinerii sunt afectaţi de şomaj mai mult decât alte categorii demografice şi au posibilităţi mai reduse de a se integra pe piaţa muncii.

Tineretul reprezintă tot mai mult unul dintre cele mai vulnerabile grupuri din societate, fiind în acelaşi timp o resursă preţioasă într-o societate tot mai îmbătrânită. Tranziţia tinerilor de la educaţie la ocupare a devenit mai lungă şi mai complexă, deoarece şomajul în rândul tinerilor este mult mai ridicat decât în rândul forţei de muncă, pe ansamblu. Locurile de muncă ocupate de tineri sunt locuri de muncă temporare, de o calitate scăzută şi slab remunerate. Şomajul tinerilor este determinat adesea de lipsa de competenţă sau de inadecvarea competenţelor lor la cererea de pe piaţa muncii.

În vederea îndeplinirii obiectivelor legate de ocupare şi creşterea capitalului uman, la nivel naţional s-au identificat o serie de măsuri care pot fi implementate în perioada viitoare: investiţii în formarea profesională continuă, incluzând printre altele operaţionalizarea comitetelor sectoriale, formarea profesională a angajaţilor, cu accent special pe aceea a persoanelor din grupuri vulnerabile (zonele rurale şi persoanele inactive), realizarea de studii privind corelarea cererii cu oferta pe piaţa muncii şi estimarea necesarului de calificări; măsuri de susţinere a tranziţiei de la şomaj sau inactivitate la starea de ocupare; flexibilizarea cadrului legal privind relaţiile de muncă în contextul implementării principiului flexisecurităţii; creşterea operativităţii şi eficienţei în corelarea mai bună a sistemului de asistenţă socială cu cel de ocupare; modernizarea sectorului agricol şi extinderea activităţilor economice în mediul rural (serviciile şi mica industrie).