Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Bejinariu:

Intitulez declaraţia politică de astăzi "Pământul României este un bun naţional" şi o fac cu gândul la Ministerul Agriculturii şi alte autorităţi centrale care au responsabilităţi în acest important domeniu.

În România avem 14,7 milioane ha de teren agricol (61,8% din suprafaţa ţării) din care 9,4 milioane de ha teren arabil (63,9%), 3,3 milioane de ha păşuni şi restul fâneţe, vii, livezi şi pepiniere. Suprafaţa terenurilor agricole scade continuu prin împăduriri şi prin extinderea intravilanului comunelor şi oraşelor, pentru terenuri destinate construcţiilor.

În ultimii 23 de ani s-a redus masiv activitatea industrială a României. Din municipiul Rădăuţi, bunăoară, au dispărut industriile metalurgică, a spirtului, mobilei şi textilă în care lucrau şi sute de ţărani din comunele judeţului Suceava. Acum funcţionează doar primăria, şcolile, spitalul şi cabinetele medicale, casa de cultură şi biblioteca, bisericile, farmaciile şi ghişeele pentru plata taxelor, impozitelor şi serviciilor comunale. O parte din orăşeni lucrează terenurile agricole din preajma localităţii sau chiar din comunele vecine. O mare parte sunt plecaţi la lucru în străinătate, cu multe urmări grave pentru familiile lor.

Pământul agricol este istoria, tradiţia şi puterea noastră, este sursa de produse pentru hrana familiei, reprezintă locul în care românii îşi păstrează rădăcinile, dar şi speranţele de viitor. Regii Daciei, voievozii şi domnitorii români, împreună cu eroii neamului românesc, au luptat şi s-au jertfit pentru apărarea pământului strămoşesc.

Iată că începând cu ianuarie 2014 terenurile agricole au putut şi în continuare vor putea fi cumpărate de străini. Poate cumpăra teren agricol în România orice cetăţean din Uniunea Europeană şi din Spaţiul Economic European. Ca urmare, viitorii vânzători de terenuri agricole caută acum insistent să cumpere terenuri ieftine. Avem deja şi primii mari investitori în agricultură: Traian Băsescu, Elena Udrea, Mugur Isărescu, Valeriu Stoica ş.a. Sunt stabilite reguli, condiţii, instrucţiuni, dar nu sunt evaluate urmările acestui proces de înstrăinare a terenurilor agricole. Au fost promovate totuşi de Guvern unele avantaje pentru cumpărătorii români: 10 % plata în avans, 90 % credit, din care 50 % garantat de stat şi 50% garantat cu terenul ce urmează a fi cumpărat. Rămâne o mare temere, însă: că pământurile ţării vor ajunge pe mâinile străinilor.

După atâtea privatizări, a venit şi rândul privatizării suportului istoriei şi vieţii noastre de la începutul începuturilor. Această impunere din partea Uniunii Europene nu este înţeleasă de cei mai mulţi români, nu este acceptată şi provoacă nemulţumire şi tristeţe. În Franţa, Anglia, Germania terenurile nu se vând străinilor, iar în celelalte state din Uniunea Europeană termenul pentru începerea vânzării terenurilor agricole este amânat pentru mai târziu. Autorităţile româneşti au acceptat la tratative un termen scurt pentru punerea în vânzare a terenurilor agricole străinilor. Până în prezent s-au vândut persoanelor juridice străine peste 1.000.000 de hectare de teren agricol.

Oare de ce nu facem un referendum spre a şti ce părere au românii, proprietari ai terenurilor agricole, adevăraţii proprietari ai pământului strămoşesc apărat cu atâtea sacrificii generaţii în şir?

Cerem Parlamentului României, Guvernului, autorităţilor administraţiei centrale şi locale să exprime clar şi ferm cerinţele românilor în privinţa punerii la mezat a terenurilor agricole din România. Aşteptăm reacţii adecvate aşteptărilor românilor, inclusiv celor din sudul Bucovinei.

Pământul ne hrăneşte, ne rabdă şi ne acoperă!