|
Doamna Lia Ardelean: Mulţumesc, doamnă preşedintă. Stimaţi colegi, Declaraţia politică se numeşte: "Să stopăm umilirea pensionarilor României europene!" Pensionarii României ies astăzi în stradă, organizând manifestări de protest care nu fac cinste unei societăţi europene. Părinţii şi bunicii noştri vin în faţa Guvernului să-şi ceară drepturile de care ar trebui să beneficieze în mod firesc, precum vârstnicii din ţările care se respectă. Una din priorităţile partidelor politice ar trebui să fie rezolvarea problemelor pensionarilor, fără îndoială, categoria cea mai defavorizată a României postrevoluţionare. Toate guvernele perindate până acum la conducerea ţării şi-au făcut un titlu de glorie din promisiunile că vor îmbunătăţi nivelul de trai al celor şase milioane de vârstnici, dar majoritatea acţiunilor au rămas la stadiul de vorbe goale de campanie electorală. Din păcate, cu mici excepţii, clasa politică nu a demonstrat că este decisă să contribuie la îmbunătăţirea vieţii pensionarilor, în primul rând prin elaborarea unor legi care să asigure cel puţin o minimă decenţă în procurarea coşului zilnic. Rezolvarea problemelor pensionarilor reprezintă examenul cel mai dificil pe care îl are de absolvit actuala guvernare. Dacă guvernele anterioare au picat cu "brio" aceste teste de moralitate, nici actualul Guvern nu are şanse mai mari de a lua notă de trecere în rezolvarea dramei vârstnicilor. Nu este posibil ca, după o viaţă de muncă cu mari sacrificii, pensionarii României să îndure aceleaşi umilinţe şi acum, după aderarea la Uniunea Europeană. Nu este corect şi moral ca vârstnicii nici măcar să nu îndrăznească să viseze la un trai decent şi să ajungă să-şi blesteme ultimele zile din viaţă. Clasa politică şi Guvernul au cea mai mare parte din vină, pentru că în ultimii 17 ani s-au încercat tot felul de artificii şi experimente care, în loc să rezolve problemele, au adâncit şi mai mult criza profundă a sistemului de pensii. Nu în ultimul rând, o problemă importantă pe care politicienii o au de rezolvat este aceea a pensionarilor evacuaţi din casele naţionalizate. Consider inexplicabil faptul că nimeni nu discută despre pensia minimă din care încearcă să supravieţuiască aproape 3 milioane de pensionari. De asemenea, existenţa mai multor acte normative care reglementează regimul pensiilor, precum şi a mai multor case de pensii nu sunt altceva decât alte anomalii care continuă să creeze discrepanţe enorme în sistemul de stabilire a cuantumului pensiilor. Cred că a sosit momentul în care trebuie să revizuim nivelul pensiilor atât pentru agricultorii care trăiesc din câteva sute de mii de lei vechi, de batjocură, cât şi pentru cei 3 milioane de pensionari care au pensii mai mici de 3,5 milioane lei. Verbul "a pensiona" este sinonim cu verbele "a recunoaşte" şi "a respecta". Trebuie să recunoaştem, astfel, dreptul sfânt lăsat de Dumnezeu pensionarilor, de a-şi petrece restul zilelor, după o muncă susţinută, cum e mai bine, cum le permite societatea, care ar trebui să dea dovadă de mare respect faţă de acest stadiu al vieţii umane. Din păcate, trebuie să remarc cu mâhnire că atitudinea contemporanilor noştri este una de neînţeles, iar aroganţa inadmisibilă şi marginalizatoare cu care sunt trataţi poate conduce chiar până la anihilarea pensionarilor de pe eşichierul vieţii. Suferinţele multiple şi problematica acestor oameni, deveniţi oropsiţi ai sorţii, îi lasă reci pe guvernanţi, care au ajuns să le dea cu linguriţa unele măriri ale punctului de pensie, total insuficiente pentru coşul zilnic pentru un trai decent. Consider că rolul parlamentarilor nu este acela de a se opune, cu orice preţ, unor proiecte, pentru simplul motiv că semnatarii lor fac parte din anumite partide. Trebuie să dăm dovadă de coeziune politică în susţinerea iniţiativelor cu impact direct asupra populaţiei şi creşterii nivelului de trai al acesteia. În loc să pierdem timp preţios în interminabile dispute politicianiste de orgolii, ar fi timpul să ne concentrăm cu adevărat pe problemele oamenilor, pe bună dreptate dezamăgiţi de prestaţia clasei politice. Un exemplu de preocupare şi de respect faţă de oameni ar fi un vot pozitiv masiv pentru adoptarea proiectului de lege privind programul de solidaritate socială în favoarea pensionarilor cu venituri reduse, care ar scoate din sărăcie câteva milioane de vârstnici rămaşi fără speranţa unor zile mai bune. Vă mulţumesc.
|