Dezbateri parlamentare

Domnul Gheorghe Frăticiu:

"Programul de guvernare"

Conform prevederilor articolului 114 alin. (1) din Constituţia României, noul Guvern şi-a angajat răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program politic. Mai exact, noul cabinet şi-a angajat răspunderea în faţa Parlamentului pe un program de măsuri pe care intenţionează să le implementeze până la finele anului 2016.

Acest angajament al Guvernului vine la scurt timp de la învestirea în funcţie a noilor miniştri, după ce Hotărârea Parlamentului nr. 1/2014 privind modificarea structurii şi compoziţiei politice a Guvernului României a fost aprobată cu 346 de voturi pentru.

În urma sesizării formulate de Grupul parlamentar al Partidului Democrat Liberal şi de un grup de deputaţi neafiliaţi referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului nr.1/2014, plenul Curţii Constituţionale, alcătuit din cei 9 judecători, în urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, a respins ca inadmisibilă sesizarea de neconstituţionalitate formulată.

Curtea a reţinut că: "Art.3 al Hotărârii nr.1/2014, prevede în mod expres că Guvernul, în componenţa aprobată prin aceeaşi Hotărâre, şi-a asumat Programul de guvernare, astfel cum a fost prezentat în şedinţa Camerelor reunite din data de 21 decembrie 2012 şi aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr.45/2012, angajamentele Uniunii Social-Liberale fiind preluate şi asumate de formaţiunile politice care compun şi susţin Guvernul". De asemenea, Acordul guvernamental transmis de Guvern la solicitarea Curţii Constituţionale, semnat de domnul Victor Ponta, în calitate de prim-ministru al României, şi de Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, prevede la art.1 că: "Uniunea Democrata Maghiară din România (UDMR) face parte din formula guvernamentală şi îşi asumă programul Guvernului 2013-2016, adoptat de către Parlamentul României la data de 21 decembrie 2012".

Mai mult, Curtea Constituţională a subliniat că "Ambele acte, atât cel adoptat de Parlament, cât şi cel semnat de primul-ministru al Guvernului, atestă faptul că în cauză a fost schimbată doar structura şi compoziţia politică a Guvernului României, nu şi Programul de guvernare".

Programul pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea este inspirat aproape în totalitate din Programul de guvernare aprobat în anul 2012. La elaborarea prezentului program s-a ţinut cont de o serie de factori care creează premisele de evoluţie a României pentru următorii ani. Este vorba despre situaţia economică dificilă din Uniunea Europeană - cel mai important partener comercial al nostru - despre aşteptările populaţiei, despre angajamentele pe care România şi le-a asumat în faţa partenerilor săi europeni şi euroatlantici, precum şi despre realitatea economică şi socială din ţară. Toate acestea impun o abordare responsabilă a actului de guvernare, care să servească intereselor imediate ale cetăţenilor, dar şi obiectivelor pe termen mediu şi lung ale societăţii româneşti.

După cum reiese din textul programului, obiectivul central al acestuia constă în realizarea unui echilibru corect între consolidarea fiscală sustenabilă şi relansarea economică, între economic şi social, între nevoia unui stat puternic şi reducerea risipei din banul public. În acest sens, vom promova un set coerent de politici macroeconomice menite să susţină mediul de afaceri, să refacă atractivitatea investiţională a României, să conducă la crearea de noi locuri de muncă şi să ofere o evoluţie favorabilă nivelului de trai al populaţiei.

Prin acest program, Guvernul îşi propune revenirea la un nivel de TVA de 19%, introducerea impozitului diferenţiat pe venitul salarial cu deductibilităţi fiscale: cote de 8%, 12% şi 16%, ce vor fi stabilite pe grile de venit, scutirea de impozitare a profitului reinvestit în utilaje şi echipamente tehnologice, precum şi reducerea CAS cu 5 puncte procentuale pentru angajatori, în măsura în care cadrul fiscal-bugetar va permite.

Conform documentului, se are în vedere acordarea de facilităţi fiscale pentru crearea de locuri de muncă, stimularea şi dezvoltarea sectorului IMM şi consolidarea instrumentelor de garantare şi contragarantare pentru stimularea sectorului IMM, toate aceste măsuri fiind de natură să sprijine mediul de afaceri.

De asemenea, sunt pregătite schimbări majore în privinţa pensiilor şi salariilor tuturor cetăţenilor români. Astfel, se urmăreşte creşterea progresivă a salariului minim pe economie până în anul 2016 până la 1.200 lei şi dezvoltarea unui sistem de pensii durabil, bazat pe conturi individuale de economisire care să preia, ca pondere, un procent tot mai mare din venitul de înlocuire şi totodată din venitul total al asigurărilor sociale ale asiguratului.

Problema restructurării instanţelor cred ca are o abordare greşită, care va afecta eficientizarea şi calitatea actului de justiţie, realizând de fapt o îndepărtare a justiţiei de cetăţean. Înfiinţarea instanţelor în oraşele mici a avut ca raţiune tocmai aceste aspect, dând posibilitatea unui acces rapid al cetăţeanului la justiţie, fără a mai fi nevoit să parcurgă distanţe mari care să ducă la costuri şi mai ridicate.

Desigur, există multe argumente în favoarea Judecătoriei Avrig. Declar că nu voi susţine şi nici nu voi vota pentru acest proiect de lege. În calitate de primar al oraşului Avrig, am tăiat panglica la inaugurarea sediului judecătoriei şi al parchetului. Nu pot acum, deputat fiind, să asist neputincios la punerea lacătului pe uşă. Am promis alegatorilor mei în campanie că voi munci pentru ridicarea economică a zonei, am promis sprijin şi aplecare asupra nevoilor cetăţenilor şi vreau ca atunci când merg pe stradă să-i pot privi în ochi şi să le spun că fac tot ce pot pentru a răspunde încrederii pe care mi-au acordat-o prin votul lor.