Dezbateri parlamentare

Domnul Scarlat Iriza:

"Războiul certificatelor verzi"

Referitor la susţinerea energiei regenerabile, textul moţiunii depuse de PDL scoate clar în evidenţă interesele acestui partid în subvenţionarea exagerată a respectivei forme de energie. PDL a fost şi rămâne susţinătorul "băieţilor deştepţi".

În anul 2004, Guvernul României a adoptat prin Hotărârea de Guvern nr. 1892/4.11.2004 sistemul de promovare a energiei electrice produse din surse regenerabile de energie, prin acordare de certificate verzi (CV).

În anul 2008 a fost adoptată Legea nr. 220, prin care s-a stabilit ponderea energiei regenerabile până în anul 2020. S-a hotărât că 1CV egal lMWh energie electrică produsă din surse regenerabile (SRE).

În urma amendării sistemului de promovare, adoptat în anul 2004, prin creşterea excesivă a numărului de certificate verzi, ca urmare a modificării în anul 2011 a prevederilor Legii nr. 220/2008, producţia de energie regenerabilă a cunoscut o creştere explozivă în România. Ţara noastră este în prezent una dintre cele mai atractive locaţii pentru investitorii în energie regenerabilă, datorită sistemului de promovare foarte generos, ignorând faptul că obiectivul global SRE în România fusese aproape atins la data Deciziei Comisiei nr 4938/13.07.2011, iar acum este mult depăşit.

Astfel, începând din anul 2011, până în prezent, s-a majorat numărul de CV după cum urmează: pentru energie eoliană se acordă două CV, pentru hidro mici noi, trei CV, pentru hidro mici retehnologizate, două CV, pentru biomasă, trei CV, iar pentru fotovoltaic şase CV.

Cu această ocazie, s-a schimbat şi definiţia certificatului verde, acesta fiind definit ca reprezentând o anumită cantitate de energie. S-a creat astfel premisa diferenţierii noţiunii de "cotă de energie regenerabilă" de cea de "cotă de certificate verzi". Astfel, s-a ajuns ca în 2013, cota de energie regenerabilă, stabilită prin Legea nr. 220 să fie 14%, iar cota de certificate verzi stabilită de ANRE să fie de 22,4%.

Furnizorii de energie electrică au obligaţia achiziţionării unui număr de certificate verzi proporţional cu cantitatea de energie electrică pe care au furnizat-o consumatorilor finali. Prin urmare, sistemul de promovare conduce la o suprataxă a energiei electrice, plătită de către consumatorii de energie electrică din România.

Din 2011, odată cu creşterea accelerată a producţiei de energie electrică din surse regenerabile de energie, consumatorii finali se confruntă cu costuri în creştere ale energiei electrice. Consecinţele acestor creşteri de preţuri sunt majore, mai ales pentru consumatorii industriali energointensivi, periclitându-le competitivitatea pe piaţa europeană şi mai ales afectându-le poziţia pe piaţa concurenţială mondială.

Metodologia, întocmită de ANRE în baza Legii nr. 220 modificată de PDL, stabileşte ca mod de calcul al cotei de certificate, raportul dintre numărul total de certificate emise şi consumul final realizat în anul respectiv. Acest mod de calcul garantează practic producătorilor din SRE valorificarea tuturor CV la un preţ apropiat de valoarea maximă. Practic, menţinând acest mod de calcul, niciodată nu se va ajunge la tranzacţionarea CV la valori apropiate de valoarea minimă.

În 2013 s-au pus în funcţiune parcuri solare însumând 1100 MW, faţă de 48 MW existenţi la 31.12.2012, ajungând un an mai târziu la 1150 MW fotovoltaic, în timp ce în PNAER era stabilită o limită de 78 MW pe această tehnologie.

Această accelerare a instalării de noi capacităţi de energie regenerabilă a fost datorată faptului că rezultatul Raportului de supracompensare pentru anul 2012 se va aplica abia începând cu 1 ianuarie 2014, având următoarele consecinţe:

• dublarea cotei obligatorii de achiziţie de CV de la un an la altul (pentru anul 2012 cota a fost 11,88%);
• se garantează producătorilor din SRE tranzacţionarea tuturor CV la valori apropiate de valoarea maximă;
• creşterea valorii facturii pentru energie electrică la consumatorii finali la un nivel insuportabil şi nesustenabil economic, care va conduce la contractarea activităţii economice;
• falimentarea producătorilor de energie electrică din surse clasice, iar în perioadele cu temperaturi extreme, posibilitatea exploziei preţului energiei. Astfel, în România, energia regenerabilă este subvenţionată cu peste 11€/MWh, faţă de 0,52 €/MWh în Germania sau 0,22 €/MWh în Franţa.

În acest mod, obiectul pieţei de energie tinde să nu mai fie comercializarea energiei electrice, ci a certificatelor verzi.

Actuala legislaţie a mărit valoarea facturii peste limita de suportabilitate, în favoarea producătorilor de energie regenerabilă puternic subvenţionaţi, deşi preţul primit de producătorii clasici pentru energia electrică a scăzut.

Toate măsurile adoptate de PDL au condus la creşterea valorii facturii pentru energia electrică, prin acordarea de subvenţii exagerate pentru energia eoliană şi cea solară, cu afectarea gravă a stabilităţii SEN.