Vasile Mocanu
Vasile Mocanu

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2014

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.102/2014
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 23 septembrie 2014

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.157 Vasile Mocanu - declaraţie politică: "Băncile, o sursă mai mare de venit la buget, dar de care se uită";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

Domnul Vasile Mocanu:

"Băncile, o sursă mai mare de venit la buget, dar de care se uită"

Din nou, la noi ca la nimeni! Deşi există o directivă pentru reducerea costurilor bancare, anunţată de Comisia Europeană încă de anul trecut, nu a fost pusă încă în practică în România, astfel că românii plătesc o mulţime de comisioane bancare pentru aproape fiecare operaţiune pe care o fac la bancă. În consecinţă, majoritatea băncilor prezente în ţara noastră percep în continuare comisioane extrem de mari şi dintre cele mai ciudate...

De exemplu, pentru fiecare sumă retrasă de la casierie, clientul plăteşte un comision. Costuri similare sunt şi atunci când foloseşte POS-ul de la ghişeu. De asemenea, pentru fiecare plată pe care clientul o face către o altă sucursală a băncii sau către o altă bancă e taxat, în condiţii normale, cu până la 25 de lei. Pe lângă comisioanele clasice sunt şi unele mai puţin întâlnite: pentru verificarea stării financiare se percepe peste un euro pe fiecare pagină dintr-un document sau formular bancar cerut de client, iar pentru cei care depun în conturi bani în monedă, comisionul ajunge la 20% pentru valută...

În vestul Europei, primele 35 de retrageri sau depuneri la ghişeu nu sunt taxate. Restul tranzacţiilor sunt taxate cu o sumă fixă, de 50 de eurocenţi. Transferurile către alte ţări sunt şi ele taxate cu o sumă fixă (0,35-6,35 euro), nicidecum cu un anumit procent din suma trimisă. De asemenea, clienţii au posibilitatea de a plăti o taxă anuală pentru toate operaţiunile, inclusiv cele de la ghişeu.

Un rezultat al unor clauze abuzive este aşa-zisul comision de risc. Banca spune că trebuie acoperit portofoliul de clienţi neperformanţi. Când iei un credit, oferi băncii mai multe garanţii: imobiliare, asigurări etc. în plus, plăteşti şi comision de risc. Este vorba de un cost eventual, nu cert. Poate ajunge şi la 4% din credit pe an. Băncile îl încasează lunar, dar nu îl returnează în momentul în care se finalizează contractul. Însă nici măcar nu se spune de ce trebuie să acopere clienţii riscul: pentru asta sunt societăţile de asigurare şi reasigurare.

După intrarea în vigoare a OUG nr. 50/2010, acest comision s-a schimbat în comision de administrare. În plus, în contractele de credit banca include clauze care îi permit să modifice contractele fără acordul clientului, ceea ce este un abuz, întrucât contractele se încheie cu acordul părţilor, nu unilateral.

E de neînţeles cum e treaba cu comisionul de "administrare" a contului. Acesta nu e ceva care trebuie şters de praf, spălat, parfumat, coafat... Contul este, de fapt, un dosărel de hârtii dublat de o bucăţică de hard disk pe care se află stocate informaţiile referitoare la cont. Nu necesită nicio întreţinere diferită faţă de informaţiile stocate de secretara directorului în calculator, şi secretara nu e plătită pentru administrarea contului de către director!

Comisionul de acordare a creditului este iarăşi un abuz. E ca şi cum un vânzător de pâine ţi-ar cere un comision ca să cumperi pâinea de la el! Păi, nu acesta este principalul obiectiv al oricărei bănci: acordarea creditului? De ce trebuie să fii taxat pentru această... "favoare" de a ajuta la îmbogăţirea cuiva?

Cred că trebuie făcută o legislaţie bancară de aşa manieră încât toate cheltuielile băncii cu operaţiunile efectuate unui client să se regăsească doar în dobânda bancară. Să fie coroborate cu legislaţia europeană în domeniu şi să se simplifice tranzacţiile şi să se transparentizeze toate costurile. Să nu uităm că, în momentul în care statul a obligat atât firmele, cât şi persoanele fizice să deruleze majoritatea tranzacţiilor semnificative prin bănci, asta însemnând implicit să participe din plin la îmbogăţirea acestora, asta nu a însemnat că, profitând de această obligaţie, băncile trebuie lăsate să jefuiască orice client care le cade în plasă. Dacă ne-am îngrijit de prosperitatea băncilor, majoritatea acestora scoţându-şi profiturile în afara ţării, acum avem datoria să ne ocupăm şi de protecţia clienţilor, majoritatea cetăţeni români, pentru că numai de export de capital ilegal nu avem nevoie acum! Culmea: s-a ajuns până acolo încât să se recunoască furtul clienţilor, dar să se revolte unii reprezentanţi ai băncilor că trebuie ba să dea banii înapoi, ba că li se interzice să continue băgatul mâinii în buzunarele clienţilor!

Ca să fie treaba completă: comisioanele sunt făcute nu doar ca să îţi anuleze bruma de dobândă pe care ţi-o dă banca, ci, dacă ţii banii în bancă, uşor-uşor să rămâi fără ei! Simpla păstrare a banilor în bancă duce nu doar la atacarea lor de către inflaţie, ci şi la diminuarea sumei! Verificaţi: ţineţi o lună banii într-o bancă şi nu umblaţi deloc la ei şi veţi vedea că în luna următoare suma deţinută e mai mică!

Cred că a venit vremea să gândim legislaţia bancară şi în interesul României, astfel putând avea mai mulţi bani la buget. Ne văităm că nu avem bani să acoperim multele nevoi, dar lăsăm să se scurgă miliarde printre degete doar pentru că ne uităm în altă parte. Acum se va vedea dacă se doreşte să avem mai mulţi bani la buget sau preferăm doar să ne văicărim mai rău decât băsiştii şi să băgăm capul în nisip...