Dezbateri parlamentare

Domnul Tudor Mohora:

Intervenţia mea de astăzi se intitulează "Şah la Rege cu nebunii sau cu amnezicii".

Anul 2004 are o semnificaţie cu totul deosebită pentru România, el situându-se, în cronologia evoluţiei democraţiei din ţara noastră, la hotarul dintre încheierea unor etape majore spre o economie robustă de piaţă şi la joncţiunea ciclului de patru ani al alegerilor locale, parlamentare şi prezidenţiale " De asemenea, este de remarcat că în acest an România a intrat cu drepturi depline în NATO.

Aceste evenimente şi preocupări au presupus, desigur, inclusiv din partea Parlamentului şi, în particular, a Camerei Deputaţilor, un efort considerabil pe linia dezbaterii şi aprobării unui foarte mare număr de proiecte legislative " O bună parte dintre acestea s-au referit la adaptarea legislaţiei româneşti la acquis-ul comunitar - condiţie majoră a intrării României în Uniunea Europeană " Declararea de către Comisia Europeană, la 7 octombrie a.c., a economiei româneşti drept economie de piaţă funcţională, dovedeşte fără tăgadă că până acum ne-am făcut lecţiile cu competenţă şi responsabilitate.

Referindu-mă în continuare doar la elaborarea, dezbaterea şi aprobarea proiectelor de lege pentru alegerea Preşedintelui României, respectiv a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, fac apel la memoria dumneavoastră atunci când afirm că, deşi s-au respectat cu stricteţe regulile democraţiei parlamentare, au fost şi unele poziţii nejustificate , adesea vehemente, din partea opoziţiei, la unele prevederi ale acestor proiecte de lege. Astfel, s-a constatat că apele Dâmboviţei au crescut vertiginos prin revărsarea unei mari cantităţi de apă nepotabilă scursă din ochii şi sudoarea, demne de o cauză mai bună - vărsate cu osârdie de reprezentanţii opoziţiei la lecturarea unor articole şi paragrafe apreciate ca fiind neconstituţionale, referitoare la posibilitatea ca actualul Preşedinte al ţării să poată candida pentru una din Camerele Parlamentului, pe listele unui partid politic.

O asemenea zvârcolire, vecină cu epilepsia, ar mai fi fost de înţeles dacă actualul preşedinte ar fi trebuit să opteze între Cotroceni şi Parlament, după comunicarea rezultatelor votului care consfinţeau că domnul Ion Iliescu a fost ales atât preşedinte pentru un nou mandat (de 5 ani), cât şi ca deputat sau senator. Or, domnul Iliescu nu mai are dreptul să candideze din nou la preşedinţie, mandatul domniei sale expirând la finele acestui an. Deci, dânsul este fără obligaţii şi restricţii ca persoană fizică faţă de funcţia de la Cotroceni sau pentru cea de parlamentar.

În al doilea rând, domnul Iliescu nu candidează pe listele Uniunii PSD-PUR în calitate de membru al unuia dintre aceste două partide, ci ca personalitate de marcă a naţiunii noastre, cetăţean neînregistrat politic " Ne întrebăm, cu un retorism nedisimulat : oare reprezentanţii PNL şi ai PD să nu fi ştiut acest lucru? Răspunsul este unul singur : au ştiut, dar au ţinut neapărat să joace rolul "democratic" al lui Gică-contra.

Unul dintre motivele forte - după părerea dânşilor - al neacceptării prevederilor legii respective este acela că aplicarea lor ar da posibilitatea preşedintelui să nu fie imparţial în raporturile sale cu celelalte partide. Care preşedinte - ne întrebăm noi - când poate manifesta acea imparţialitate, şi de când (şi unde scrie că) Preşedintele României face echilibristică între partidele politice ?

Şi ca absurdul să meargă până în pânzele albe, oponenţii au spus, plini de mândrie, că au găsit o soluţie onorabilă, anume aceea ca domnul Iliescu să candideze ca independent. Îi întrebăm pe distinşii noştri criticişti : în această situaţie, Preşedintele actual nu ar fi putut fi imparţial? Nu vedeţi ridicolul poziţiei, stimabililor ?! Dar ce poziţie aţi fi avut dacă, prin absurd, actualul preşedinte al României ar fi fost din tabăra dumneavoastră ?

Dar întrucât n-aţi avut o asemenea "şansă", v-aţi manifestat în continuare poziţia nihilistă, ascunzându-vă nepriceperea şi reaua- voinţă după legi cunoscute doar de dumneavoastră şi aţi comis gestul total lipsit de politeţe de a vă adresa preşedintelui să nu promulge legile respective " Halal şcoală politică aţi mai urmat ! Sau poate nu aţi urmat ? Ba, mai mult, în disperare de cauză şi plini de vanitate rănită, aţi cerut Curţii Constituţionale, la 9 septembrie a.c., să constate că legile respective sunt neconstituţionale.

Aţi făcut-o şi aţi primit răspunsul !

La 17 septembrie, prin Decizia Nr. 339, Curtea Constituţională "Constată că dispoziţile art.5 alin.7 din Legea pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului sunt constituţionale"

Acum, ce-o să mai faceţi, ce "încălcări " o să mai inventaţi ? Vă dau un sfat colegial. Puneţi-vă cu burta pe carte, căci partida de şah politic care vă aşteaptă după alegerile din 28 noiembrie va fi mult mai grea decât vă închipuiţi.

Străduiţi-vă să fiţi măcar nişte adversari merituoşi " Şi nu mai încercaţi să daţi şah la Rege doar cu nebunii !