Dezbateri parlamentare

Domnul Corneliu Ciontu:

Mai avem o solicitare de ultim moment, domnul Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi parlamentari,

Vă rog să-mi permiteţi să vă prezint conţinutul unei Scrisori deschise adresată de mine, personal, domnului Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene în România.

Stimate Domnule Scheele,

Îmi este plăcut să mă adresez Dumneavoastră şi să vă exprim deosebita consideraţie pentru munca pe care o depuneţi în România, în slujba unui important ideal al poporului român - integrarea în Uniunea Europeană.

Fără să fi avut plăcerea de a vă întâlni personal, până acum, din cele relatate de mass-media, pot să afirm că, dincolo de misiunea oficială pe care o aveţi de îndeplinit în România, aţi devenit un atent şi fin observator al realităţilor din ţara noastră şi un prieten al poporului român. În spiritul totalei disponibilităţi pe care aţi dovedit-o în percepţia şi înţelegerea realităţilor româneşti, îndrăznesc a vă face rugămintea de a analiza şi accepta realizarea unor întâlniri cu grupurile parlamentare ale tuturor partidelor politice din Senat şi Camera Deputaţilor, tocmai pentru că Parlamentul României are o importantă misiune, în plan legislativ, în procesul de integrare europeană.

Principalul motiv pentru care vă adresez însă aceste rânduri este dorinţa de a cunoaşte cauza marilor neîmpliniri legate de procesul de aderare a României al Uniunea Europeană. Recent, raportul Comitetului de politică externă al Parlamentului European făcea referiri la neîndeplinirea criteriului politic de către România, element susţinut de lipsa de reforme din domeniul administraţiei publice, de lipsa de independenţă a actului de justiţie, de îngrădirea libertăţii presei şi, nu în ultimul rând, de creşterea fără precedent a fenomenului corupţiei la nivel politic. Chiar în aceste zile, premierul Adrian Năstase vine şi propune un pachet de măsuri de aşa-zisă restructurare a Guvernului, în speranţa realizării unui beneficiu de imagine publică, internă şi internaţională şi cu scopul declarat de relansare a negocierilor cu Uniunea Europeană. Măsurile prezentate, în nici un caz, nu pot şi nu vor aduce, timpul o va dovedi, nici un fel de progrese în procesul de integrare europeană a României. Pentru că aceste măsuri propuse de premierul Adrian Năstase nu ating fondul problemei şi nu combat principala cauză a situaţiei dezastruoase din România: existenţa baronilor centrali şi locali şi promovarea intereselor acestora mai presus de interesele româniei.

Domnule Scheele, sunt sigur că ştiţi, pentru că presa independentă oferă zilnic numeroase exemple. În fiecare judeţ, inclusiv în municipiul Bucureşti, există 2 - 3 baroni locali, ocupând, de obicei, funcţia de prefect, preşedinte de consiliu judeţean, şef de finanţe publice locale sau parlamentar, lideri ai Partidului Social Democrat, care şi-au subordonat total, propriilor interese, tot ce mişcă în acel judeţ: funcţiile şi structurile administrative, gestionarea banului public, justiţia, poliţia şi parchetul, presa locală, într-o mare măsură, şi, nu în ultimul rând, chiar fondurile europene pentru aderare.

Acum mai bine de un an, în faţa camerelor reunite ale Parlamentului României, Preşedintele ţării, domnul Ion Iliescu, într-un acces de sinceritate sau poate dintr-o temporară desincronizare cu liderii PSD, în raportul privind starea naţiunii, devoala foarte corect mecanismele corupţiei din România şi definea, în premieră, conceptul de "capitalism de cumetrie". Situaţia prezentată de Preşedintele României, în urmă cu un an, nu s-a schimbat. Dimpotrivă, fenomenul corupţiei a căpătat dimensiuni şi mai mari, determinat de nevoia de acumulare de fonduri, influenţă şi putere pentru câştigarea alegerilor de către baronii locali.

Ce este cel mai grav este că acest fenomen este binecunoscut la Bucureşti, la nivelul conducerii Partidului Social Democrat, la nivelul administraţiei centrale, dar este tolerat şi acceptat. Chiar se bucură de o protecţie specială din partea baronilor centrali. Nu voi da, astăzi, decât un singur nume, Octav Cozmâncă, pe care mă abţin să-l numesc tovarăş sau domn, chit că a slujit sistemele politice la vârf înainte şi după 1989, fiind însă, de fiecare dată, promotorul intereselor personale. Octav Cozmâncă este unul dintre principalii vinovaţi de situaţia dezastruoasă din România şi de eşecul negocierilor cu Uniunea Europeană. Chiar dacă, de mai multe luni, nu mai îndeplineşte funcţia de ministru al administraţiei publice, tot ce mişcă în administraţie are girul, susţinerea şi protecţia, dacă este nevoie, deloc dezinteresată, a preşedintelui executiv al PSD, Octav Cozmâncă. Administraţia publică din România, din păcate, la nivel de conducători de instituţii, este după chipul şi asemănarea lui Octav Cozmâncă: slab pregătită, incapabilă să se adapteze la noile cerinţe determinate de aderarea la Uniunea Europeană, predispusă la abuz în exerciţiul mandatului public, incapabilă să promoveze competenţa şi competiţia, interesată numai de obţinerea de foloase din administrarea banului public şi din exercitarea demnităţii publice avute.

Cu speranţa înţelegerii perfecte şi obiective a acestei realităţi, închei prin a vă adresa cele mai bune urări şi a vă solicita sprijinul în atât de necesara schimbare din România, în interesul cetăţenilor ei şi în folosul Europei Unite.

Cu deosebită consideraţie,

Valentin Adrian Iliescu, deputat al Partidului Democrat.

Vă mulţumesc.