Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Vulpescu:

"Restituiţi de urgenţă memoria clădirilor în care au locuit personalităţi!"

Nu de ieri, de azi, România a intrat într-un proces de înnoire, în ciuda crizei şi a standardului de viaţă încă scăzut. Atât autorităţile locale, cât şi proprietarii privaţi au început un proces vizibil de renovare a clădirilor publice şi private, în special din marile centre urbane. Cum şi programul de anvelopare termică a blocurilor de locuinţe este în plină desfăşurare, rezultă un număr însemnat de imobile asupra cărora s-au efectuat intervenţii substanţiale la faţade.

Nu intenţionez să abordez aici problema ritmului insuficient în care sunt restaurate clădirile din România, nici a intervenţiilor ilegale asupra acestora, deşi şi acestea sunt subiecte pe care, dacă tot nu le abordează nimeni, Parlamentul ar trebui să le discute.

Ca membru al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, mă interesează în primul rând soarta imobilelor în care au locuit personalităţi ale culturii române. Iar îngrijorarea mea vizează faptul că, în urma renovărilor şi a proiectelor de anvelopare termică, au dispărut într-un număr alarmant plăcile memoriale care atestau memoria culturală a respectivelor imobile.

România nu este o ţară în care să funcţioneze de mult timp o adevărată politică a conservării memoriei. Încă nu avem plăci memoriale pe toate imobilele în care au locuit personalităţi culturale româneşti, iar despre cele în care au locuit oameni de cultură celebri, aflaţi pentru un timp mai lung sau mai scurt în ţara noastră, nici că se poate vorbi.

În aceste condiţii, dispariţia unor plăci memoriale, din cele insuficiente pe care le avem, nu poate fi tolerată. Dau doar două exemple scandaloase. A dispărut, cu câţiva ani în urmă, în urma reabilitării imobilului, placa memorială de pe casa în care a locuit şi a trudit pentru editarea lui Eminescu marele critic şi poet Perpessicius, de pe strada Mihai Eminescu. Tot în capitală, în urma anvelopării termice a blocului în care a locuit Ion Caraion, aflat pe Şoseaua Colentina, a dispărut placa memorială care atesta că, după ieşirea din puşcăria politică, acolo a locuit importantul poet, traducător şi eseist. Dar exemplele sunt, din păcate, mult mai numeroase, la scara întregii ţări.

De asemenea, semnalele de alarmă din mass-media nu dau, de ani de zile, niciun rezultat. Odată date jos, plăcile memoriale rămân uitate şi, odată cu ele, încă un colţ din memoria noastră colectivă dispare.

Fac un apel atât la autorităţile locale, cât şi la proprietarii de imobile care au dat jos plăci memoriale ca acestea să fie urgent reinstalate. Fac totodată un apel la Ministerul Culturii să monitorizeze situaţia acestor plăci memoriale şi să semnaleze organelor în drept cazurile de atentat la memoria culturală.