Dezbateri parlamentare

Domnul Aurel Daraban:

Domnilor deputaţi,

Domnilor colegi,

Extinderea Uniunii Europene, de la 15 state la 25 de state, reprezintă, aşa cum s-a afirmat, un moment istoric. În felul acesta, Europa unită devine o a treia mare organizaţie statală şi piaţă de desfacere din lume, după China şi India. Din această perspectivă, economia românească, şi cu deosebire agricultura, are de făcut faţă unei mari provocări.

Avem obligaţia de a promova cu maximă responsabilitate acele politici care să conducă indubitabil la o creştere economică durabilă, în măsură să asigure nu numai reducerea decalajelor economice care ne despart de ţările mai dezvoltate din U.E., dar şi crearea sporită de noi locuri de muncă, precum şi ameliorarea calităţii vieţii pentru cetăţenii României.

Realizarea obiectivelor prevăzute pentru integrarea noastră în U.E. trebuie privită cu optimism. Progresele realizate în cei aproape patru ani de către Guvernul Adrian Năstase, pe baza programului P.S.D., creşterea economică de 5 la sută în medie pe an a produsului intern brut, stabilitatea macroeconomică, evoluţia pozitivă obţinută în direcţia reducerii inflaţiei, sporirea investiţiilor de capital intern şi străin pentru dezvoltarea producţiei şi a infrastructurii, precum şi ameliorarea puterii de cumpărare a veniturilor populaţiei, conferă o bază reală acestui optimism.

Şi totuşi, dacă privim şi analizăm sectorul agricol, constatăm că aici avem încă foarte mult de făcut. România este încă un importator net de produse agricole şi alimentare. Asistăm, din nefericire, la o inversare a tradiţiei, întrucât se ştie cu claritate că exportul de produse agricole româneşti depăşea, de regulă, importurile. Regresul acesta, pe care nu mă sfiesc să-l caracterizeze ca fiind enorm, se datorează în cea mai mare parte gestionării catastrofale a "reformei" în agricultură, în perioada guvernării CDR-PD.

Rezultatele de atunci s-au văzut: efectivele de animale au scăzut drastic - 18 la sută la bovine, 42 la sută la porcine, 21 la sută la ovine, iar cantităţile de îngrăşăminte chimice (substanţă activă) s-au redus cu 22 la sută.

Iată de ce Guvernul Adrian Năstase a trebuit să facă faţă unei situaţii fără precedent şi să aplice măsuri ferme şi urgente pentru redresarea şi eficientizarea acestui sector vital al economiei româneşti. În ciuda unor condiţii climaterice nefavorabile, producţia agricolă totală a crescut în 2003 cu 20 la sută faţă de anul 2000.

S-a acţionat pentru relansarea sistemelor de irigaţii şi pentru redresarea sectorului zootehnic. Pentru acest an, bugetul prevede 37 de mii de miliarde de lei pentru agricultori, de 6 ori mai mult decât în anul 2000 şi aproape de 3 ori mai mult decât anul trecut. Este un efort financiar considerabil. Nu putem să trecem cu vederea şi faptul că sprijinul statului pentru gospodăriile ţărăneşti a crescut substanţial, el fiind în prezent de 2,25 milioane de lei la ha, faţă de 1 milion de lei în 2001.

Dublarea, de la 1 ianuarie 2004, a pensiilor pentru agricultori, scăderea ponderii forţei de muncă ocupate în agricultură, de la 40 la sută în 2000, la 33,5 la sută în 2003, privatizarea agriculturii (88 la sută din totalul terenurilor aflate în proprietatea statului), creşterea producţiei pentru piaţă, reprezintă tot atâtea argumente că ne aflăm pe un drum bun.

Practic, creşterea producţiei destinate vânzării integrează economia rurală în piaţa naţională. Cum este şi firesc, reforma în agricultură continuă, iar principalele proiecte, aşa cum evidenţia zilele trecute premierul Adrian Năstase, trebuie să aibă în vedere reorganizarea forţei de muncă şi crearea de alternative de activităţi economice la nivelul comunităţilor rurale. Şi în continuare, trebuie depuse eforturi sporite pentru absorbţia fondurilor U.E. şi combaterea cazurilor de corupţie de la nivel local, legate de alocarea fondurilor SAPARD, pentru combaterea comerţului cu terenuri agricole în mediul rural, pentru informarea rapidă şi reală a populaţiei ocupate în această ramură în legătură cu marile facilităţi pe care le asigură Guvernul României pentru sectorul agricol.

Să conştientizăm că dezvoltarea agriculturii reprezintă o cauză naţională.