Dezbateri parlamentare

Domnul Daniel Florea:

"15 septembrie - Ziua Internaţională a Democraţiei"

Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a stabilit ca, începând cu anul 2008, data de 15 septembrie să fie sărbătorită ca Zi Internaţională a Democraţiei. Rezoluţia prin care Organizaţia Naţiunilor Unite a hotărât ca data de 15 septembrie să fie consacrată ca Zi Internaţională a Democraţiei - afirmă faptul că "deşi democraţiile sunt caracterizate de valori comune, nu există un model unic al democraţiei" şi, de asemenea, că "democraţia nu aparţine unei anumite ţări sau zone". Ziua Internaţională a Democraţiei are dubla menire de a sărbători democraţia şi de a aminti importanţa promovării şi protejării acestei valori universale. În 2007 ONU a decis ca pe data de 15 septembrie să fie celebrată Ziua Internaţională a Democraţiei şi a invitat toate statele membre şi organizaţiile partenere să marcheze această zi în fiecare an.

Propunerea a fost făcută iniţial de Qatar, stat căruia i s-au alăturat alte 8, printre care şi România. Totul începuse însă încă din septembrie 1997, când fusese adoptată Declaraţia Universală a Democraţiei. Această Declaraţie afirma principiile democraţiei, elementele şi modul democratic de a guverna, precum şi scopul internaţional al democraţiei.

Democraţia rămâne forma de guvernământ cea mai potrivită la ora actuală, atâta timp cât la cârmă sunt lideri autentici.

Democraţia înseamnă conducere de către popor şi este regimul politic care se bazează pe voinţa poporului. Principiile de bază ale acestei forme de guvernare sunt votul universal şi suveranitatea poporului. Într-o democraţie întâlnim respectarea drepturilor omului, pluripartidism, precum şi separaţia puterilor în stat, iar în Constituţie se află notate principiile de bază ale organizării statului democratic.

Odată cu trecerea timpului, prin educaţia continuă pentru democraţie, Parlamentul României, prin toate formele lui de exprimare, a început să aducă în faţa societăţii expresia dorinţelor şi solicitărilor alegătorilor, să le legifereze şi să contribuie decisiv la impunerea acestora prin votul reprezentanţilor lor.

Astfel, dialogul fiecărui parlamentar cu cei care l-au ales şi un angajament susţinut faţă de aceştia oferă cea mai sigură cale de a cunoaşte toate opiniile, de a ţine seama de acestea în activitatea parlamentară şi de a explica cetăţenilor efectele deciziilor politice, în fapt, dialogul între parlamentari şi cetăţeni dând viaţă democraţiei umanizând-o.