Dezbateri parlamentare

Domnul Vasile Horga:

"Două ţări, un singur preşedinte"

Pământul neamului românesc dintre Tisa, Dunăre şi Nistru a strâns laolaltă un popor măreţ şi apoi o naţiune modernă, reunite mai întâi în provincii româneşti şi pe urmă în două ţări puternice şi moderne integrate sau pe cale de integrare în cea mai spectaculoasă construcţie din istoria omenirii, Europa Unită.

Chiar dacă istoria zbuciumată a vremurilor trecute le-a rezervat în anumite perioade României şi Republicii Moldova destine ce păreau pecetluite peste vremuri, iată că azi cele două teritorii româneşti, ce adăpostesc acelaşi neam, sunt mai aproape ca oricând de a-şi uni destinele istorice într-o singură naţiune, marea naţiune românească, integrată în marea construcţie europeană. Suntem şi vom rămâne un popor răbdător, vom aştepta cât va fi nevoie ca unitatea noastră să se facă natural, din suflet către suflet, din inimă şi cuget, cu braţele larg deschise faţă în faţă, români din România şi români din Moldova de peste Prut şi numai atunci când toţi vom simţi nevoia de unitate şi trai comun, vom construi pentru neamul nostru un viitor măreţ, o patrie comună a tuturor românilor pe pământul strămoşesc dintre Tisa, Dunăre şi Nistru.

România şi Republica Moldova sunt puse astăzi în faţa unor decizii majore, care le pot schimba soarta pentru totdeauna, prin care vor avea posibilitatea de a dovedi lumii că fac parte din naţiunile importante şi responsabile ale Europei şi că sunt pregătite să contribuie din plin la edificarea unei lumi noi bazate pe încredere şi respect pentru oameni. Această lume este reprezentată azi de marea familie a ţărilor reunite sub cupola celei mai spectaculoase construcţii a lumii moderne, Uniunea Europeană.

România, ca ţară cu drepturi depline în Uniunea Europeană, este pe deplin conştientă că drumul Republicii Moldova nu poate avea decât un singur sens şi acesta este parcursul european al acesteia cu finalitate clară, cel târziu anul 2019 Republica Moldova să devină ţară cu drepturi depline în UE, sub preşedinţia României la conducere rotativă a UE.

Drumul ales de Republica Moldova are un singur sens, acela de integrare în marea familie a statelor europene, sens confirmat şi de rezultatul recentelor alegeri parlamentare în care forţele prooccidentale au câştigat scrutinul electoral. Drumul de parcurs nu va fi uşor, aşa cum nu a fost uşor nici pentru România. El poate fi mult uşurat şi, în final, scurtat pentru că Republica Moldova de data asta nu este singură pe acest drum, România, sora mai mare, îi va fi permanent alături şi mai ales la greu. Începuturi firave de integrare între cele două ţări şi naţiuni române sunt şi în prezent, sunt convins că ele se vor intensifica din ce în ce mai mult, astfel încât între Republica Moldova şi România diferenţele economice să nu se mai simtă în următorii ani, iar dosarele de integrare să poată fi parcurse cu mai multă uşurinţă.

România trebuie să facă eforturi substanţiale pentru conectarea Republicii Moldova la economia ei. România trebuie să se comporte faţă de Republica Moldova ca faţă de orice pământ românesc, să sprijine, să dezvolte, să susţină economia acesteia ca şi cum acest lucru l-ar face pentru ea însăşi, dezinteresat şi de o manieră continuă. Doar aşa cele două naţiuni azi despărţite vor putea în viitor să se confunde într-o mare naţiune română pe care nimeni şi nimic nu o va mai putea dezbina vreodată. Ajutorul trebuie să fie discret, dar în acelaşi timp substanţial, făcut de o manieră care să nu lase impresia de discriminare între românii trăitori de o parte şi de alta a Prutului. Aşa vom putea dovedi că românii sunt o singură naţiune indiferent de statutul juridic al teritoriului pe care trăiesc ei astăzi.

Istoria ne-a fost de multe ori potrivnică, dar chiar despărţiţi prin hotare de duşmani, românii au rămas uniţi în cuget şi în simţiri, românismul nu a dispărut niciodată de pe acest pământ. Visul de România Mare este prezent în permanenţă în mintea şi sufletul fiecărui român, oriunde s-ar afla sau ar trăi el. Toţi românii visează la clipa când uniţi vor trăi în aceeaşi ţară, legaţi prin poduri adevărate de oţel şi beton şi în permanenţă prin poduri de flori. Privind în urmă, ne amintim cu drag momentele glorioase ale istoriei unităţii noastre, atunci când puteri mari ale Europei voiau a ne reda cu măsură independenţa. Numai că românii au ştiut să şi-o ia pe toată odată şi să gândească şi la unitatea lor, prin alegerea ca domn al Moldovei a lui Alexandru loan Cuza, ales înainte domn al Ţării Româneşti. Chiar dacă cele două principate române aveau organizări statale şi administrative diferite, alegerea aceluiaşi domn în cele două state romaneşti, în acelaşi timp, a determinat un mare pas spre unitate naţională şi a făcut ulterior posibilă recunoaşterea acestui fapt istoric de către marile puteri garante europene, iar de aici şi până la Marea Unire nu a mai rămas decât un pas, pe care în 1918 românii l-au şi făcut, desăvârşind astfel România Mare.

Pornind de la experienţa trăită de cele două Principate Române, istoria ar putea să se repete din nou, iar marea naţiune română să renască într-o nouă şi modernă Românie Mare, sub un singur preşedinte ales, al tuturor românilor, într-o Europă unită.