Dezbateri parlamentare

Domnul Marian Adrian Motoc:

Declaraţie politică: " Acord istoric privind Constituţia europeană".

Liderii statelor Uniunii Europene au pus capăt, la Bruxelles, celor doi ani de tratative şi celor două zile de negocieri intense printr-un acord istoric privind prima Constituţie europeană, care mai urmează încă să fie ratificată de către cele 25 de state membre ale UE. "Consiliul European a căzut de acord asupra Constituţiei".

S-a apreciat că din acordul referitor la Constituţia europeană "toată lumea câştigă"; iar pentru preşedintele francez Jacques Chirac, acordul celor 25 de ţări membre ale UE privind prima Constituţie europeană marchează "o zi importantă pentru Europa", într-adevăr o zi istorică pentru toţi europenii.

Acordul asupra Constituţiei "va permite Europei să funcţioneze mai bine, datorită desemnării unui preşedinte stabil al Consiliului european şi a unui ministru al afacerilor externe, pe scurt un succes pentru Marea Britanie şi un succes pentru Europa" - a menţionat şi premierul Marii Britanii, Tony Blair.

Acest merit deosebit privind adoptarea Constituţiei europene revine în mare măsură unei preşedinţii a Consiliului Europei care a desfăşurat în şase luni o muncă imensă de consultare, analiză şi convingere.

Chiar dacă suntem conştienţi de lovitura enormă pe care a reprezentat-o acest nou eşec, în condiţiile în care recentele alegeri pentru Parlamentul European, marcate printr-un absenteism record, au subliniat deficienţa democratică ce domneşte în UE a celor 450 de milioane de cetăţeni.

Însă, în cazul în care Constituţia va fi ratificată, ea nu va intra în vigoare mai devreme de 2009, iar anumite dispoziţii ale sale ar putea fi anticipate. Pentru a pune bazele acestui tratat constituţional, UE s-a dotat cu o Convenţie, condusă de fostul preşedinte francez, Valery Giscard d'Estaing. Astfel, textul adoptat diferă într-o mică măsură de proiectul elaborat de Convenţie. Dar după cum menţionează Giscard d'Esstaing, cu un document fundamental pentru următorii 50 de ani, UE ar trebui să se concentreze acum pe chestiuni mai stringente: să reuşească o extindere de durată, să găsească mijloacele pentru o creştere economică mai viguroasă, să relanseze "Strategia de la Lisabona", care are drept ambiţie transformarea economiei europene în cea mai dinamică economie din lume până în 2010.

Din păcate, liderii celor 25 de ţări ale noii Europe au eşuat în tentativa de a se înţelege cu privire la numele viitorului preşedinte al Comisiei Europene şi au amânat desemnarea acestuia pentru o dată ulterioară. Divizaţi în două tabere, liderii nu s-au putut înţelege în cursul Summitului asupra nici unuia dintre cei doi candidaţi principali: preşedintele francez Jacques Chirac şi cancelarul german Gerhard Schroeder au susţinut candidatura primului-ministru belgian Guy Verhofstadt (liberal); premierul britanic Tony Blair l-a sprijinit pe compatriotul său Chris Patten, actual comisar european al Relaţiilor externe şi candidat al conservatorilor Partidului Popular European (PPE, de dreapta). Au mai fost vehiculate numele unor potenţiali candidaţi - cel al ministrului afacerilor externe francez, Michel Barnier, fost membru al Comisiei Europene, şi cel al premierului portughez, Jose Manuel Durao Barroso - fără însă a fi reţinute.

În faţa perspectivei de a nu întruni majoritatea voturilor, premierul belgian Guy Verhofstadt a anunţat că îşi retrage candidatura la preşedinţia Comisiei Europene. Preşedintele Franţei şi-a exprimat regretul pentru această decizie. La rândul său, nici comisarul european Chris Patten nu mai candidează la succesiunea lui Romano Prodi în fruntea executivului european, a comunicat premierul irlandez Bertie Ahern, care a adăugat că ar dori ca desemnarea viitorului preşedinte al Comisiei Europene să se facă până în 30 iunie, dată la care se încheie preşedinţia irlandeză a UE.