|
Domnul Gheorghe Gabor: Mulţumesc, doamnă preşedintă. Declaraţia mea politică se referă la modul în care se aplică în teritoriu dispoziţiile Legii nr. 247/2005. Asumarea răspunderii Guvernului pentru legile proprietăţii a fost un act politic de mare curaj, având în vedere opunerea constantă a Opoziţiei la repunerea lucrurilor în matca lor firească şi clarificarea definitivă a dreptului de proprietate. Desigur, Opoziţia nu a dorit adoptarea legilor proprietăţii prin asumarea răspunderii de către Guvern (depunând împotriva acestora o moţiune de cenzură), susţinând că acestea ar trebui să fie adoptate prin procedurile parlamentare obişnuite. Motivul pentru care au dorit acest lucru este simplu: tergiversarea adoptării legilor şi încercarea de a le goli de conţinut. Aceasta, deoarece în toţi anii de guvernare ai actualei Opoziţii cei care au fost deposedaţi în mod abuziv de bunurile lor au fost batjocoriţi, prin modul în care s-au rezolvat cererile lor de restabilire a dreptului de proprietate în justiţie sau de către organele administrative. Aceasta, în foarte mare măsură, datorită faptului că bunurile revendicate au intrat în proprietatea celor care reprezentau atunci Puterea şi, în prezent, reprezintă Opoziţia. Vacanţa parlamentară mi-a oferit posibilitatea de a vizita toate primăriile din Ţara Făgăraşului şi de a lua cunoştinţă în mod direct de modul în care se lucrează la rezolvarea cererilor de restabilire a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi de dificultăţile cu care se confruntă comisiile de aplicare a legilor fondului funciar. De subliniat că în zona rurală din ţinutul menţionat nu au fost cereri privind revendicarea unor bunuri imobile construite. Cu această situaţie s-au confruntat doar primăriile din zona urbană, cele mai multe cazuri fiind rezolvate prin hotărâri judecătoreşti. Revenind la restabilirea dreptului de proprietate privitoare la terenurile agricole, este de observat că situaţiile sunt diferite, în funcţie de opţiunile politice ale preşedintelui comisiei de aplicare a legii fondului funciar, preşedintele comisiei fiind acela care accelerează sau frânează rezolvarea cererilor. Desigur că preşedinţi ai comisiilor este bineştiut că sunt primarii localităţilor respective. Pe lângă acest aspect, esenţial, de altfel, majoritatea comisiilor se confruntă cu o problemă comună, aceasta fiind lipsa topografului care să efectueze măsurătorile şi să încheie procesul verbal de punere în posesie definitivă ce stă la baza eliberării titlului de proprietate asupra terenului. Lipsa topometristului de la primărie are o explicaţie simplă: remuneraţia care i se poate acorda acestuia nu se ridică la mai mult de 400-500 RON lunar, sumă pe care topometristul o câştigă în trei-patru zile, cât îi sunt necesare pentru a efectua o documentaţie necesară întabulării în cartea funciară a unui imobil sau pentru înstrăinarea acestuia. Este lesne de înţeles de ce topometriştii refuză să se angajeze la primării sau, dacă totuşi devin salariaţii acestora, atunci, ei se ocupă mai mult de efectuarea unor lucrări particulare, neglijând sarcinile de serviciu. Situaţia constatată de mine trebuie să constituie un semnal de alarmă, atât pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor, cât şi pentru Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale. Consider că se impune de urgenţă constituirea unui fond special, destinat acoperirii tuturor cheltuielilor necesare salarizării topografilor din primării în mod corespunzător pentru munca depusă sau pentru a putea fi angajate societăţi specializate în prestarea serviciilor de topografie, situaţie în care punerea în posesie şi eliberarea titlurilor de proprietate se va putea face în primăvara acestui an, rezolvându-se rapid şi eficient o problemă a cărei rezolvare durează de peste 15 ani. O asemenea măsură este pe deplin justificată, având în vedere faptul că nu se pot încheia acte juridice de înstrăinare a terenurilor în lipsa titlurilor de proprietate. În lipsa titlului de proprietate, persoanele în vârstă nu vor putea concesiona sau nu vor putea înstrăina terenurile pentru care li s-a reconstituit dreptul de proprietate, astfel că ei nu vor putea beneficia de renta viageră stabilită prin dispozţiile Legii nr. 247/2005 şi, pe de altă parte, tinerii nu vor reuşi să realizeze fermele pentru care să poată accesa fondurile SAPARD sau Programul Fermierul, motiv pentru care dispoziţiile Legii nr. 247/2005 nu vor avea efectul scontat pentru agricultură. Vă mulţumesc.
|