Dezbateri parlamentare

Doamna Daniela Popa:

Din partea aceluiaşi grup parlamentar, respectiv Grupul parlamentar al PSD, domnul deputat Iuliu Nosa.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Iuliu Nosa:

Vă mulţumesc, doamna preşedinte.

Stimaţi colegi,

Declaraţia mea politică de astăzi se intitulează "Cui îi mai pasă de România?"

La o privire superficială sau îngăduitoare, prestaţia celor doi poli de putere - guvern, preşedinţie - din ultimele zile ar putea fi definite drept criza comisarului european.

Am asistat însă încă o dată la ceva mult mai profund şi mai grav, şi anume o demonstraţie de iresponsabilitate şi luptă de orgolii între exponenţii celor două palate: Cotroceni şi Victoria. Un meci primitiv şi brutal care avea ca miză unică monopolul de imagine şi supremaţie în stat. Orice raţiune politică, publică sau de bun simţ, a fost abandonată în acest duel, premier-preşedinte, inclusiv o minimă prudenţă electorală.

Logica în care s-a desfăşurat desemnarea comisarului european în prima variantă, dar şi în cea de-a doua, a fost una de negoţ oriental, de bazar, aflat departe de ordinea lumii occidentale. În această logică, relaţiile contractuale nu au nici o valoare pentru nici unul din negustorii, ambii dispreţuind din start termenii înţelegerii.

Este evident că în schema acestei "înţelegeri" lipseau cu desăvârşite orice argumente care ţineau de interesul naţional, sau de interesul unei Românii europene.

O construcţie unică în istoria României, cum este integrarea europeană a fost compromisă, ştirbită şi lezată grav prin cursa de putere dintre preşedinte şi premier.

Responsabilitatea şi vina pentru pata de ruşine adusă României şi decredibilizarea instituţiilor statului român le revine în egală măsură, celor doi protagonişti ai acestei telenovele în regie proprie.

Nu cunosc un moment mai ruşinos în istoria României, care să fi fost cauzat exclusiv de iresponsabilitatea politică.

Cultura severă şi sobră a politicienilor de la Bruxelles este brutal contrariată în faţa unor asemenea modalităţi primitive de a înţelege politicul ca artă a negocierii.

Ce i-am obligat noi să înţeleagă din politica Bucureştiului? Că toată cultura lor birocratică, toate cerinţele, procedurile şi tehnicile lor sunt doar o poveste frumoasă, acceptată formal în declaraţii pe ecranele TV. În rest şi în fond, politicianul român aflat la putere se comportă dispreţuitor şi arogant faţă de propriul popor şi faţă de cetăţeanul european la al cărui statut şi bani aspiră.

Aceasta a fost, într-o descriere prescurtată, esenţa comportamentului iresponsabil al celor mai importanţi actori ai scenei politice din România, aspiranţi la maximă popularitate internă.

Dacă până în momentul aderării, jocurile murdare din politica românească erau scuzabile din perspectiva maturizării noastre democratice, din acest moment ele pun serios la îndoială capacitatea noastră de a ne conforma la cutumele europene.

Lipsa de scrupule a reprezentanţilor Puterii în a-şi satisface egoismul şi nevoia de imagine ne pune în faţa unei întrebări deloc retorice: Cine conduce România? Ce alte scenarii ieftine ne mai aşteaptă?

Cui îi pasă de România? Alianţei D.A., în nici un caz!

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.