Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Nicolicea:

Are cuvântul domnul deputat Vlădoiu, din partea Grupului parlamentar al P.S.D.

Se pregăteşte domnul deputat Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Declaraţia mea politică se intitulează "Statul sunt Eu, iar după Mine, potopul".

România se confruntă cu cea mai gravă criză politică de după decembrie 1989. Două referendumuri bat la uşă ca să anunţe, eventual, suspendarea şi, mai apoi, demiterea preşedintelui, dizolvarea Parlamentului şi demiterea Guvernului.

O Românie responsabilă se cutremură la acest gând, alta, mai puţin responsabilă nu realizează ce înseamnă asta, sau chiar se bucură, potrivit zicalei: "Schimbarea împăraţilor, bucuria nebunilor".

Criza despre care vorbesc, şi pe care o conştientizăm cu toţii, nu trece neobservată nici în afara ţării. Fondul Monetar Internaţional. atrage atenţia asupra instabilităţii politice din România, avertizând, prin reprezentantul său regional, că "investiţliile străine în România ar putea scădea dacă instabilitatea politică nu se menţine la un nivel mai redus".

Preocupat până peste poate de duelul cu Preşedinţia, pe care a fost nevoit să-l accepte, Guvernului nu-i mai rămâne timp să-şi justifice existenţa. Cu toată blândeţea iernii, copiii continuă să tremure în grădiniţe sau şcoli. Bolnavii internaţi în spitale sunt trimişi să-şi cumpere medicamentele necesare tratamentului. Pensionarii leşină cu reţetele în mână în faţa farmaciilor, în zilele de "compensate", sau sunt umiliţi pe la diverse ghişee unde, pentru a-şi încasa pensia, sunt obligaţi să demonstreze că nu au murit încă.

Încurajaţi de precedentele anticonstituţionale ale preşedintelui, Consiliul Naţional Secuiesc exersează metodic în direcţia impunerii punctului lor de vedere referitor la caracterul unitar al statului şi integritatea sa teritorială.

Se asistă cu nepăsare la depopularea României şi, în primul rând, la exodul forţei de muncă, înalt calificată. au rămas în ţară cei 5,6 milioane de pensionari, 4,7 milioane preşcolari, elevi şi studenţi, 400.000 persoane cu handicap, 100.000 deţinuţi, şi doar 4,7 milioane salariaţi. Mai sunt vreo 600.000 de nesalariaţi, plătitori de impozite, şi încă 2 milioane de "inexistenţi" sau "cetăţeni-fantomă", cum sunt denumiţi pentru că nu plătesc impozitele, nici nu sunt beneficiari de asigurări sociale.

Toate aceste probeme şi multe altele, care întregesc tabloul sumbru al României de astăzi, ar trebui să fie rezolvate de Executiv. Activitatea Guvernului a fost însă constant paralizată de actorul desăvârşit, ajuns întâmplător în fruntea ţării şi care a făcut o fixaţie din distrugerea democraţiei. Gândul său nerostit, dar meterializat în faptele sale a fost "Statul sunt eu!"

Pentru că România responsabilă i s-a împotrivit, un alt gând i-a încolţit în minte: "După mine, potopul!". Numai aşa se explică hotărârea cu care solicită introducerea votului uninominal într-o etapă a evoluţiei electoratului în care se impune utilizarea prudentă a votului selectiv pe liste de partid. Pentru votul uninominal, P.S.D. a depus două iniţiative legislative susţinute cu peste 1 milion de semnături.

Despre riscurile incontestabile ale votului uninominal, pe care le implică iniţiativa declarată de domnul preşedinte Băsescu, nu voi vorbi, întrucât au făcut-o cele mai multe canale media, într-un mod poate mai elaborat decât aş putea eu s-o fac.

Un lucru este cert, însă, stimaţi colegi: este timpul ca Parlamentul - organul suprem reprezentativ al poporului şi unica autoritate legislativă a ţării (Art.61 "Constituţia României) să facă dovada înţelegerii menirii sale.

Vă mulţumesc.

Domnul Eugen Nicolicea:

Vă mulţumesc.