Dezbateri parlamentare

Domnul Horea Dorin Uioreanu:

"Lungul drum de la negociere la şantaj"

Stimaţi colegi,

Semn că vremea frumoasă de afară, păsările ciripind şi briza mării emană o euforie şi în lumea politică, colegii democraţi au început să scrie moţiuni pe bandă. Nu a fost de ajuns că moţiunea de cenzură de săptămâna trecută a ţinut proiecte legislative importante în loc. Nu este important faptul că Parlamentul, prin neadoptarea acelei moţiuni, a acordat un vot de încredere Guvernului. Merită amintite şantajele la care au fost supuşi unii colegi pentru a semna textul respectiv, dovadă că moţiunea nu a fost votată nici măcar de către cei care apăreau pe lista aderenţilor. În concluzie, Partidul Democrat se află într-o stare de creaţie, iar unele stări trebuie înţelese şi nu comentate.

Stimaţi colegi,

Cârcotaşii veşnici ai acestei guvernări spun despre Cabinetul Tăriceanu că nu este susţinut în Parlament. Cu toate acestea, cifrele arată că în luna mai, din 125 de proiecte de legi ale Guvernului, PSD a votat 100 şi PD a votat 101. No comment!

Pentru cei care s-au obişnuit să vadă lumea în alb şi negru, mai mult negru, deoarece numai ei sunt "albi", aş avea un aspect de subliniat: pentru prima dată, în Parlamentul României se dialoghează. Discutăm despre proiecte, despre cetăţeni, despre interesul judeţului pe care îl reprezentăm.

S-au obişnuit unii să folosească forul legislativ ca pe o instituţie de decor. Acestora le este convenabil să se vadă la televizor deputaţi care dorm sau senatori care se scobesc în nas. Drept pentru care, devine foarte uşor să meargă în pieţe şi să arunce cu noroi în Parlament. S-au învăţat unele guverne monocolore să folosească Parlamentul pentru a trece proiecte guvernamentale pe bandă, fără discuţii, fără modificări. După care să arate spre parlamentari că sunt ineficienţi şi corupţi.

După mult timp, în Parlamentul României, miniştrii vin să îşi explice reformele în faţa grupurilor parlamentare. Este exemplul ministrului sănătăţii, care ieri a făcut prezentarea stadiului reformei în sănătate, subliniind necesitatea girului Parlamentului în chestiuni de acest gen şi dând explicaţii parlamentarilor. Din crearea acestui gen de dialog, singurul lucru care primează, după mult timp, este interesul cetăţeanului. De ce ne este ruşine să recunoaştem acest aspect?

Partidul Democrat, în frunte cu domnul Băsescu, ne-au învăţat, încă de pe vremea când se agăţau de barca domnului Stolojan, că în politică nu se negociază. Domnul Băsescu şi Partidul Democrat, prin poziţiile extrem de tranşante pe care le-au adoptat de-a lungul timpului, au impus ideea că a negocia înseamnă a pierde şi au adus în politică strategia jocului la cacealma, emblematice fiind aici cele cinci minute în care suspendatul preşedinte nu şi-a mai dat demisia.

Partidul Democrat nu doreşte negociere în politica românească. Pentru că nu ştie, pentru că nu poate şi pentru că preferă strategia în care anumiţi oameni politici îşi schimbă punctele de vedere la fluturarea discretă unor dosare. În situaţia asta, nu mai trebuie să dai nimic la schimb şi poţi să ceri orice. Ceea ce se întâmplă în luările de poziţie a unor colegi care nu au nimic în comun cu ideologia populară a domnului Boc ar trebui înţeles ceea ce am spus. Nu avem de a face decât cu încă o situaţie în care "hoţul strigă hoţii!"

Vă mulţumesc pentru atenţie!