Eugen Bejinariu
Eugen Bejinariu

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 februarie 2008

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.18/2008
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 februarie 2008

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.20 Eugen Bejinariu - declaraţie cu tema "Kosovo poate deveni un precedent?";

 

Domnul Ioan Oltean:

  ................................................
Video in format Flash/IOS

Domnul Bejinariu este invitat la microfon. se pregăteşte domnul deputat Liviu Miroşeanu, din partea Grupul parlamentar al Partidului Democrat-Liberal.

Domnule coleg, trei minute microfonul este al dumneavoastră.

Video in format Flash/IOS

Domnul Eugen Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Declaraţia mea politică de astăzi se numeşte "Kosovo poate deveni un precedent?"

În zilele noastre, evenimentele se succed repede şi au urmări în numeroase direcţii şi sensuri. Nu îmi propun să vă reţin atenţia cu aceste evenimente şi nici măcar cu toate sensurile, ci doar cu o singură chestiune, şi anume: este sau nu proclamarea independenţei provinciei Kosovo un precedent?

Indiferent de ceea ce va urma din momentul proclamării independenţei provinciei Kosovo, sensibilitatea în relaţiile românilor cu minoritatea maghiară capătă noi dimensiuni, iar în zona noastră liniştea a fost tulburată.

În Europa s-a petrecut un eveniment de proporţii şi nu ca teritoriu, ci în primul rând ca semnificaţie. O provincie a unui stat european, cu minoritate albaneză devenită voit de-a lungul anilor majoritară, şi-a declarat unilateral independenţa, ignorând autoritatea statului din care face parte, Serbia.

Evenimentul a fost pregătit în timp şi anunţat recent cu insistenţă. Proclamarea independenţei s-a produs în ziua de duminică, 17 februarie 2008. după proclamarea acestui nou stat, pe harta Europei au apărut reacţiile privind recunoaşterea acestei proclamări. Primul stat care a recunoscut provincia Kosovo drept stat suveran şi independent a fost S.U.A., care vor fi urmate de Marea Britanie, Franţa, Germania etc.

Parlamentul României s-a întrunit în şedinţă extraordinară şi a adoptat o declaraţie prin care nu recunoaşte independenţa provinciei Kosovo. La această şedinţă, parlamentarii UDMR, în număr de 27, au votat împotriva declaraţiei Parlamentului României, adică în mod deschis au susţinut cerinţa recunoaşterii proclamării independenţei unilaterale a provinciei Kosovo.

Oare au făcut-o fără o motivaţie proprie a organizaţiei "nonguvernamentale" UDMR? Se impune să subliniem, deşi se cunoaşte, că UDMR se află la guvernarea României!

În declaraţiile ulterioare votului, domnul Marko Bella ne spune că un astfel de eveniment va trebui să aibă loc şi în România. o astfel de declaraţie o socotim foarte gravă în privinţa integrităţii teritoriale a României. Oare de ce nu se invocă acum Constituţia ţării cu articolele care definesc caracterul statului român?

Este pozitiv faptul că domnul preşedinte Traian Băsescu a declarat că România nu recunoaşte independenţa provinciei Kosovo, ba, mai mult, o consideră drept o problemă ilegală. În acelaşi sens, merge şi declaraţia pe care a făcut-o domnul prim-ministru Călin Popescu-Tăriceanu.

În aceste împrejurări, este normal să se ivească suspiciuni, dar, mai ales, îngrijorări privind precedentele pentru Europa. Şi cum să nu fie îngrijorări când senatorul UDMR, Sogor Csaba, care a fost la Priştina în ziua proclamării independenţei provinciei Kosovo, a afirmat că în "Ardeal ar putea fi un al doilea Kosovo". Şi, continuă domnul senator din partea aceleiaşi organizaţii "nonguvernamentale" UDMR: "Acordarea independenţei Kosovo este un precedent riscant doar pentru cei care mai gândesc la modul - o singură naţie, un singur popor, un singur preşedinte. aşa gândesc românii".

Sunt analişti, ba chiar şi reprezentanţi ai Guvernului României, potrivit cărora astfel de evenimente nu se pot repeta în România şi că între situaţia din Serbia şi ţara noastră nu sunt asemănări. Noi avem îndoieli în această privinţă.

În astfel de împrejurări avem deja reluată cererea UDMR pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, teritoriu format din judeţele Harghita, Covasna şi o parte din judeţul Mureş.

Deosebirea dintre Kosovo şi Ţinutul Secuiesc, spun liderii UDMR, este că secuii cer autonomie şi nu independenţa acestui teritoriu din România. pentru populaţia minoritară maghiară, autonomia este realizată. În realitate, minoritatea maghiară a ajuns să dobândească nu numai drepturi, ci şi privilegii. Dar nici unul dintre liderii UDMR nu vorbeşte despre aceste realităţi de care beneficiază populaţia maghiară peste orice standarde europene în domeniu.

Mulţumesc.

Video in format Flash/IOS

Domnul Ioan Oltean:

Mulţumesc, domnule deputat.