Dezbateri parlamentare

Doamna Daniela Popa:

Invit la microfon pe domnul deputat Vasile Popeangă, Grupul parlamentar al PSD+PC.

Vă rog, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Popeangă:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

Dragi colegi,

Declaraţia mea politică se intitulează "Racul, ştiuca şi broscoiul".

În timp ce, în august 2009, în "curtea" de la Iaşi a măreţei ştiuci cu privire piezişă, se juca din greu tragicomedia "Racul, broasca şi cu ştiuca", fiecare portocaliu vorbind pe limba şi interesul lui, ca orice politician ce se respectă şi pe care-1 doare-n suflet de alegătorii săi, un alt vajnic soldat, aflat în relaxarea unei şcoli de-astă vară, făcea pe lupul... fabulist.

Deşi guvernul condus de Racul-şef e la un pas de destrămare c-aşa i-ar pica bine marii ştiuci aflată-n prag de alegeri, fabulistul improvizat se închipuie deja mare epigon al lui Alecu Donici, Grigore Alexandrescu ori Esop, dacă s-ar putea chiar toţi 3 în 1, precum o marcă bine-cunoscută de detergent mai puţin obişnuit, care te ajută să faci spume la gură când vorbeşti. Din păcate, este prea dificil să i se explice politicianului respectiv că o fabulă este o creaţie literară ce presupune inteligenţă, imaginaţie şi umor, lucruri greu de dobândit în viaţă.

Informăm însă pe domnul politician că, de obicei, broscoiul cel urât devine prinţul cel frumos doar când îl pupă prinţesa, sau, individualizând - vis şi pohtă ce s-a pohtit... Dar cum emitentul ideii nu poate înlocui deloc o prinţesă, şi se vede că nici niscaiva poveşti n-a citit la viaţa sa, el specializându-se doar în a le comite, în faţa electoratului său, e de înţeles de ce nu prea îl facem să priceapă că "fabula" sa a reuşit să atragă râsetele auditoriului nu prin forţatul comic de limbaj, ci prin comicul de situaţie. Căci e o situaţie comică să vorbeşti în timp ce arăţi cu degetul spre cineva imaginar, pe care îl asociezi cuvântului broscoi, vietate cunoscută, de altfel, de către orientali şi nu numai, ca fiind o delicatesă culinară...

Având în vedere că batracianul pomenit nu prea este recunoscut, nici în cultură, nici în ştiinţă, ca fiind o vietate dăunătoare omului, ci, din contră, chiar utilă, cu atât ne-a amuzat mai tare asocierea unui partid cu săltăreţul antepomenit, mai ales că venea din partea unui membru al Comisiei pentru echilibru ecologic, simultan (sau simulant, nu se mai ştie exact) membru al Grupului parlamentar de prietenie cu o ţară cu multă culoare verde-batracian în componenţa steagului său, stat pe care însă "fabulistul" nostru l-ar putea indica pe un planiglob doar când o zbura... broasca!

Că politicianul amintit a fost trimis de PD-L să ocupe locul unui parlamentar priceput la fabule o recunoaşte toată presa, de la ultimul ziar din circumscripţia sa până la cotidianul cu cel mai mare tiraj din România, nu rareori făcând deliciul acesteia, ba prin cele spuse, ba prin faptele sale, demne când de Cascadorii râsului involuntar, când de lupa vreunui anchetator serios. Agenţia de Monitorizare a Presei - Active Watch, Asociaţia Pro Democraţia şi Centrul Român pentru Jurnalism de Investigaţii pot depune mărturie în acest sens...

Oricum, ce n-a reuşit să priceapă chiar deloc politicianul pd-l-ist este situaţia jenantă în care s-a pus singur în momentul în care a crezut că o să fie amuzant: dacă PSD-ul a fost considerat drept broscoiul care se plimbă cu liftul prin gâtul său, ce marcă de batracian poate fi considerat PLD-ul care într-adevăr a fost înghiţit de PD-L-ul domnului politician.

Îi asigurăm noi, cei din PSD că, dacă a înghiţit un broscoi de dreapta (PLD), nu putem să-1 lăsăm să înghită şi un broscoi de stânga, fie şi numai prin asumarea răspunderii guvernului.

Dar nu pot să închei până nu amintesc cuvintele unui mogul al presei româneşti: "Asta este una dintre marile noastre hibe: unii analişti economici, guvernanţi, unii parlamentari sau simpli politicieni, care trăiesc din false conflicte, scandaluri, mitocănii şi tropăie ca să declanşeze cutremure!".

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.