Dezbateri parlamentare

Domnul Cristian Mihai Adomniţei:

De ce programe naţionale de protecţia copilului?!

Şedinţa de guvern din 10 noiembrie a avut ca prim punct pe ordinea de zi elaborarea si completarea unor acte normative cu privire la programele naţionale din domeniul protecţiei copilului. Probabil că unii se întreabă de ce este nevoie de programe naţionale în acest domeniu şi nu de programe derulate punctual prin Direcţiile de Protecţia Copilului care să raspundă unor nevoi locale in acest domeniu.

In perioada de timp de aproximativ cincisprezece ani de cand problemele grave ale României în domeniul protecţiei copilului au fost expuse, recunoscute si cerute a fi rezolvate, toţi marii finanţatori de pe piaţa mondială au avut proiecte derulate prin diverse organizaţii sau instituţii la noi în ţară. Nu a existat nici un fond de finantare care sa nu prevada la componenta sociala sume posibil a fi accesate pe domeniul drepturilor copilului, protecţiei sociale a copilului, integrarea lui în societate, dreptul la educaţie etc.

S-au derulat sume importante de bani în acest domeniu, unele programe dovedindu-şi clar eficienţa, altele având rezultate doar la nivel local, unele nepliindu-se pe realitatea sociala a României şi ramânand doar la nivel de incercare. Societatea civilă şi-a dezvoltat expertiza, a pregatit un numar impresionant de specialişti, a colaborat cu instituţiile statului, a initiat procese de legiferare pe diverse componente. Este o activitate deosebit de bogata si laborioasa care a dus la constientizarea sociala a problemei protectiei copilului si la formarea constiintei civice cu privire la raspunsurile pe care societatea trebuie sa le aiba in acest domeniu.

Consider că am ajuns în punctul în care toate aceste "modele" de acţiune elaborate de societatea civilă trebuie "exportate" in comunitate si trebuie preluate ca si mod de abordare a problemelor. Finanţatorii internaţionali consideră că momentul susţinerii unor programe punctuale a trecut si cer aplicantilor protocoale de angajament reciproc incheiate cu autoritatile, locale, regionale, nationale, cer variante de sustenabilitate pe termen lung si cer implicarea societatii in ansamblu. Politica de selectie a cererilor de finantare nu mai prevede asistenta in proiect a unui numar dat de cazuri ci elaborarea de proceduri standard de abordare a anumitor cazuri, formalizarea si internalizarea sistemelor europene de asistenta "

In acest sens salut initiativa guvernului de a ne pune in discutie programe nationale in domeniul protectiei copilului, de a se implica plenar in abordarea acestei probleme. Initiativa guvernului este un pas important in sublinierea raspunderii sociale pe care statul roman o are in ceea ce priveste cresterea, educatia si protectia viitorului cetatean al Europei.