Dezbateri parlamentare

Domnul Marius Rogin:

"Alegerile din Olanda"

Rezultatul alegerilor din Olanda este în consonanţă cu evoluţiile din Europa. Alegerile anticipate din Olanda au fost câştigate pentru prima dată după aproape 100 de ani de către liberali. Rezultatul vine să confirme o tendinţă generală la nivelul întregii Europe.

Schimbarea de guvern din Olanda a fost provocată de criza economică şi nu de xenofobie. Electoratul olandez l-a sancţionat pe nepopularul premier conservator Jan Peter Balkenende, încrezându-se în liderul partidului liberal de dreapta, Mark Rutte, care a promis în campanie crearea de noi locuri de muncă.

Totuşi, dezbaterea legată de moneda euro şi de criza datoriilor nu a produs un derapaj complet spre dreapta în Olanda, fiindcă social-democraţii au reuşit să se claseze în Camera inferioară a Parlamentului pe locul doi, la distanţă minimă de câştigători.

Rezultat obţinut de islamofobul Geert Wilders, un populist de dreapta, este expresia unei adânci nesiguranţe existente în sânul societăţii olandeze, legată de tratamentul ce trebuie aplicat imigranţilor şi mahomedanilor.

În general, în societate domneşte nemulţumirea că sistemele de protecţie socială sunt luate cu asalt de străini, că integrarea acestora a eşuat şi în ţară s-au format societăţi paralele. Aceste temeri se suprapun şi se contopesc chiar cu frica pentru ziua de mâine, provocată de prezenta criză economică.

Pe fundalul acestei stări de fapt nu trebuie să mire că liberalii care au devenit cea mai puternică formaţiune au cerut în faţa Parlamentului de la Haga ca ajutoarele sociale să nu fie plătite către străinii provenind din state nemembre ale UE decât după 10 ani.

Alcătuirea guvernului va fi complicată în Olanda. Cele 10 partide parlamentare pot forma până la şase coaliţii, care urmează a fi sondate de aşa-numitul "informator" desemnat în curând de regină.

Rezultatul scrutinului se înscrie într-o tendinţă generală în Europa, în ciuda particularităţilor olandeze. Criza economică a determinat deja în acest an schimbări de guvern în Marea Britanie, Cehia şi Ungaria. În toate aceste ţări, alegerile au fost câştigate de conservatori. În Spania, cea de-a patra ţară ca pondere din zona euro, guvernul laburist minoritar se luptă pentru supravieţuire, în condiţiile în care reformele sale nu se bucură de popularitate.

Totuşi, şi unele alianţe conservatoare au pierdut puterea din cauza crizei financiare şi economice. Aşa de pildă, alianţa conservator-liberală din Letonia s-a destrămat, alegeri anticipate fiind programate pentru luna octombrie, iar în Grecia, conservatorii au pierdut puterea deja din toamna anului trecut, fiind înlocuiţi de socialişti.

O relativă stabilitate se poate constata în Franţa, Polonia şi Italia. În Germania, chiar dacă raporturile dintre liberali şi conservatori sunt tensionate, nu există un risc major ca alianţa să se destrame.

Îngrijorător este că în numeroase state, mai ales din Europa Centrală şi de Est, pe fondul problemelor economice majore existente apare o creştere a neîncrederii faţă de imigranţi şi faţă de minorităţile din propria ţară, fie ei ţigani, evrei sau homosexuali. În Cehia, Ungaria, Slovacia, Bulgaria, Croaţia şi Serbia se poate constata un reviriment al extremei drepte.

Pentru activitatea UE, numeroasele schimbări de guvern sunt mai degrabă contraproductive. În vederea depăşirii crizei economice, Consiliul European ar avea nevoie de stabilitate şi continuitate. Acestea lipsesc însă, fiindcă la următoarea reuniune la vârf, o treime din echipă va fi formată din politicieni noi.