Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 martie 2004
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.27/2004
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 martie 2004 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 9 martie 2004
| 1. | Intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.28 | Dumitru Bentu - declaraţie politică cu titlul "Eforturi"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
Declaraţia mea politică poartă numele "Eforturi". Domnule preşedinte de şedinţă, Stimaţi colegi, Descătuşată de Revoluţia din Decembrie 1989, viaţa politică din România a cunoscut o perioadă zbuciumată concretizată şi prin apariţia inflaţionistă a zeci, poate sute de partide politice. Cu numai 252 de membri, acestea se înfiinţau pe criterii dintre cele mai bizare, iar denumirile alese includeau neapărat noţiuni care să reflecte "ataşamentul" acestora la valorile perene: "democrat", "naţional", "popular", "socialist" etc. Numai prin eforturi susţinute de memorie poţi astăzi să stabileşti identitatea unor partide şi alianţe politice, fie ele şi parlamentare; în perioada 1990-2003: Alianţa Naţională, Alianţa Naţională Creştin-Democrată, Partidul Alternativa României, Partidul Liberal, Partidul Naţional Român, Partidul Popular din România, Uniunea Forţelor de Dreapta, Alianţa Civic-Liberală, Alianţa Naţional Liberală, Blocul Unităţii Naţionale, Convenţia Naţională pentru Instaurarea Democraţiei, Partida Naţională, Uniunea Naţională de Centru etc. etc. Este evident faptul că politica românească a intrat într-o nouă etapă caracterizată prin simplificarea eşichierului politic, dar şi prin modificarea de substanţă a atitudinii politice şi implicit a modului de relaţionare a formaţiunilor politice. Acest fapt a fost determinat de: fuziuni, absorbţii, comasări între partide cu orientare doctrinară asemănătoare, de apariţia Legii nr.14/2003 - Legea partidelor politice, precum şi de decizii luate de conducerea la vârf a unor astfel de structuri politice. Au rămas, cum era şi firesc, partide clarificate doctrinar, cu platforme-program bine definite, cu structuri teritoriale funcţionale şi cu o activitate concretă. Între acestea se detaşează, ca primă forţă a spectrului politic românesc, Partidul Social Democrat, continuatorul modern al valorilor şi tradiţiilor mişcării social-democrate din România şi al idealurilor Revoluţiei din Decembrie 1989. Adresându-se în egală măsură tuturor categoriilor sociale, PSD acţionează consecvent pentru modernizarea societăţii româneşti, reformarea economiei, modernizarea structurilor de proprietate, consolidarea statului de drept, diminuarea sărăciei. Pentru asemenea obiective există o largă susţinere din partea populaţiei României. |



