Dezbateri parlamentare

Doamna Claudia Boghicevici:

"Starea de sănătate a angajaţilor, o preocupare-cheie pentru protecţia şi eficientizarea muncii"

Starea de sănătate a angajaţilor trebuie să devină mai mult decât doar o grijă personală a acestora. Starea de sănătate a angajaţilor, aşa cum voi arăta în declaraţia politică de astăzi, trebuie să devină o preocupare majoră într-un sistem de protecţie a muncii despre care ne place să spunem că se dezvoltă şi că se ridică la nivelul european. Atât timp cât angajatul face parte dintr-un sistem de protecţie, statul român are rolul, dar şi obligaţia, de a arăta o mai mare preocupare pentru sănătatea muncitorilor.

Voi face în continuare referire la rezultatele raportului "Apţi pentru muncă", prezentat recent de către "The Work Foundation." Calitatea vieţii la locul de muncă, dar şi capacitatea productivă a forţei de muncă din România sunt afectate major în acest moment, conform concluziilor analizei menţionate, de către afecţiunile musculo-scheletice ale angajaţilor. Concret, cea mai comună cauză a afecţiunilor angajaţilor din România sunt cele provocate de suprasolicitarea fizică. Aproximativ 42% dintre lucrătorii români raportează, în fiecare an, prezenţa durerii de spate datorate locului de muncă, acesta fiind unul dintre cele mai ridicate procente la nivelul Uniunii.

Ce spun aceste cifre? Asistenţa socială ar trebui să reprezinte numai o componentă în combaterea sărăciei în rândul populaţiei vulnerabile. La nivel de ansamblu, strategia de protecţie socială ar trebui să urmeze o direcţie alternativă, printr-o preocupare sporită pentru sănătatea acelor angajaţi care deja activează în sistem.

Vorbesc aici despre acei oameni care lucrează zilnic şi sunt supuşi astfel la o serie de riscuri prin care le este afectată starea de sănătate. Ei trebuie protejaţi.

Mă refer la acei oameni care, deşi au dizabilităţi sau probleme cronice, ar putea lucra eficient dacă ar fi mai bine stimulaţi.

Şi, nu în ultimul rând, mă refer la acei oameni care preferă acum să beneficieze de asistenţa socială, deşi după o verificare mai atentă a dosarelor sociale se constată că sunt, de fapt, apţi de muncă. Amintesc în acest caz de un raport recent al Direcţiei de Inspecţie Socială din cadrul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, analiză care relevă faptul că 25% din ajutoarele sociale acordate în ţară sub formă de venit minim garantat sunt ilegale. Avem, deci, 25% dintre oamenii asistaţi social care ar putea deveni parte activă în sistemul muncii.

Vă amintesc că, în momentul în care România a aderat la Uniunea Europeană, s-a acordat o atenţie sporită sistemului de sănătate socială, cu scopul imediat de a ridica ţara la standardele impuse. După 4 ani, este momentul să acordăm aceeaşi atenţie motivării populaţiei apte de muncă pentru ca aceasta să rămână activă şi sănătoasă. România are nevoie de forţă de muncă sănătoasă dacă dorim să creştem productivitatea economică.