Dezbateri parlamentare

Domnul Gheorghe Pribeanu:

"Întreprinderile mici şi mijlocii, o problemă vitală".

În structura completă a unei economii sănătoase şi viabile, rolul IMM-urilor în realizarea clasei de mijloc este de neînlocuit şi asigură echilibrul economico-social al societăţii.

În viziunea PRM, IMM-urile constituie un obiectiv strategic pentru realizarea dezideratului numit clasă mijlocie, componentă necesară şi indispensabilă a structurii societăţii româneşti.

În timpul guvernării Năstase, sprijinirea IMM-urilor a fost numai declarativă, fiindu-i suprimate toate facilităţile de care s-a bucurat până în anul 2000.

Căutându-i un rol PUR-ului în coaliţia PDSR-PUR-UDMR, Guvernul Năstase i-a atribuit rolul de ministru reprezentantei PUR Silvia Ciornei, care atât de mult a luptat pentru sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii, până a eliminat toate facilităţile acordate după 1990. Acest lucru a determinat diminuarea numărului de întreprinzători, ducând la falimentarea multor întreprinderi mici şi mijlocii.

Efectul primei remanieri a făcut posibilă dispariţia preocupării ministeriale pentru acest sector, acest minister fiind transformat în Agenţie.

Deşi peste 50% din activitatea economică s-a desfăşurat în cadrul IMM-urilor, ponderea influenţei acestora până în anul 2000 a fost progresiv crescândă ca aport la p.i.b.

În anul în curs, nu se mai întrevăd mari speranţe în acest domeniu vital.

Voinţa politică a actualului guvern, ocupat cu menţinerea puterii cu orice preţ şi orice mod, nu mai observă necesităţile dezvoltării acestui sector deosebit de important în economia românească.

Referitor la aceasta, trebuie să atenţionăm cu următoarele:

1. Stimulentele prevăzute în Legea nr.132/1999, referitor la investiţii, importuri de tehnologie şi tehnică, precum şi la crearea de noi locuri de muncă, au făcut posibilă o revigorare economică. Aceste stimulente acum nu mai sunt şi consecinţele se resimt la nivelul economiei naţionale. Dacă aceste facilităţi au influenţat benefic p.i.b.-ul, oare acum de ce nu se mai pot acorda?

Trebuie regândită strategia acumulărilor bugetare dependente de dezvoltarea sectorului IMM-urilor.

2. Se impune stimularea creării de noi locuri de muncă, retehnologizarea sectoarelor din aceste întreprinderi la nivel european, pentru competitivitate calitativă în vederea încadrării parametrilor de export ceruţi de Uniunea Europeană. Aceste componente, plus perfecţionarea managementului şi execuţiilor, trebuie stabilite în cadrul unei noi legi, favorabile acestui sector.

3. Dacă voinţa politică actuală a sugrumat activitatea întreprinzătorilor prin anularea facilităţilor, trebuie revenit asupra unei noi viziuni de sprijinire a acestui sector cât mai urgent, acordându-i-se cadrul legislativ necesar.

Susţinerea efectivă a aspectelor sociale a drepturilor salariatului, pe baza statutului, în mod exagerat, duc la consecinţe negative în planul angajării şi utilizării forţei de muncă şi mai ales a performanţei firmelor.

Acest lucru îl putem vedea în aplicarea noului Cod al muncii din 2003, care a generat multe dificultăţi. Argumentele aduse de reprezentanţii IMM-urilor la aprobarea Codului fiscal nu au fost luate în seamă, fapt ce va duce la o influenţă negativă în dezvoltarea IMM-urilor.

4. Conform uzanţelor în anii electorali, din dorinţa de a obţine cât mai multe voturi, obligă partidele de la Putere să acorde facilităţi şi avantaje sociale forţate - necorelate cu activitatea de susţinere din punct de vedere economico-financiar.

Astfel, IMM-urile sunt supuse unor dificultăţi economice. Consecinţe sociale şi economice ce urmează anul electoral, prin influenţa negativă asupra activităţii IMM-urilor, periclitează grav situaţia economico-financiară asupra integrării în Uniunea Europeană pentru anul 2007.

5. În fructificarea oportunităţilor economice de către IMM-urile româneşti, este de reţinut faptul că anul 2004 este declarat anul relansării economice mondiale, an în care şi economia românească trebuie să puncteze, prin dezvoltarea acestui sector.

Trebuie să ţinem cont de influenţele producţiei industriale a SUA, care a avut o dezvoltare nemaiîntâlnită în ultimii 20 de ani, cu influenţe şi asupra pieţelor din Uniunea Europeană şi, deci, şi asupra pieţei româneşti, care este aspirantă la aderarea din 2007.

6. Situaţia aderării a încă 10 noi state la Uniunea Europeană face ca România şi Bulgaria să constituie o situaţie complexă chiar şi pentru Uniune. Cerinţele faţă de economia noastră vor fi mai mari, iar întreprinzătorii trebuie să se înscrie în limitele parametrilor ceruţi.

7. Consolidarea IMM-urilor şi întreprinzătorilor particulari, precum şi influenţa lor asupra economiei româneşti este necesară pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Consultarea permanentă a organizaţiilor reprezentative ale acestora constituie un factor de integralitate în economia europeană.

Parametrii de calitate ecologici trebuie îndepliniţi; altfel, pierdem oportunităţile asociate integrării europene ca membru cu drepturi depline.

În viziunea PRM-ului, necesitatea dezvoltării clasei de mijloc face posibilă înscrierea pe coordonatele standardului european de viaţă. Totul se poate dacă este şi voinţă politică.

Avem valori umane neutilizate, pregătite la nivel mondial.

Avem relief şi zone unice neutilizate.

Avem amplasarea strategică care ne avantajează.

Ce ne împiedică în elaborarea unor strategii locale şi chiar la nivel european a sectorului IMM-urilor?

SOS IMM-urile!