Dezbateri parlamentare

Domnul Dan Ştefan Motreanu:

"Temerile privind consecinţele uninominalului sunt nejustificate"

Avem, de câteva zile, lege electorală în baza votului uninominal. Ca liberal nu pot decât să salut această realizare şi să reamintesc că au trecut exact 10 ani de când trei parlamentari PNL au depus la Senat o iniţiativă legislativă în acest sens. Aş putea spune că respectivul text era chiar "un pic" mai bun decât cel votat acum, dar timp de un deceniu nu am găsit şi alte forţe politice care să ni se ralieze în demersul nostru. Mai bine mai târziu decât niciodată! Şi, totuşi, la nici două zile după publicarea legii în Monitorul Oficial, au început să curgă criticile. Unele justificate, dar cele mai multe, nu.

Se afirmă că una dintre primele consecinţe ale votului uninominal ar fi revitalizarea "baronilor locali". Legat de acest aspect se mai "prezice" că va scădea complet dependenţa lor de partidul care i-a propus şi se va produce fenomenul invers, conducerile centrale ale partidelor vor deveni dependente de "pretenţiile acestora". Acest raţionament este total eronat. În primul rând, pentru că atât la alegerile pentru preşedinţia consiliilor judeţene cât şi la cele parlamentare, candidaţii vor fi stabiliţi tot de către partide. De exemplu, primarii au candidat din totdeauna în baza unui sistem uninominal. Candidaţii la primării au fost stabiliţi de către partide şi nu cunosc situaţii în care a scăzut dependenţa acestora - mă refer la cei care au obţinut două sau trei mandate consecutive - sau să fi devenit ceea ce presa a denumit "baroni locali". Şi nici invers, conducerile centrale nu au devenit dependente de aleşii locali cu repetate rezultate bune la ultimele alegeri. Teoria "baronului local" este valabilă şi dacă avem vot uninominal sau vot pe listă. Altele sunt cauzele care "generează" "baroni locali" şi nu este cazul să le dezvolt aici.

Că un cuvânt mai greu în desemnarea candidaţilor îl vor avea conducerile filialelor teritoriale, este o certitudine în condiţiile votului uninominal, dar acest aspect este unul pozitiv, pentru că în teritoriu se cunosc mai bine problemele şi necesităţile locale.

Elementul de noutate absolută - şi mă refer stricto senso la alegerile pentru preşedinţiile consiliilor judeţene prin vot uninominal - îl reprezintă faptul că într-o serie de judeţe este posibil ca unii dintre candidaţi să devină locomotive pentru partidul din care fac parte, dar acest lucru nu este deloc de criticat.

O altă temă cu care este atacat votul uninominal este pusă pe tapet încă de acum trei sau patru ani: "Parlamentul se va umple de manelişti, fotbalişti sau de oameni de afaceri superpotenţi financiar şi veroşi". Şi această temă este eronată. În primul rând, partidele nu vor risca să desemneze candidaţi în colegiile uninominale pentru Senat sau Camera Deputaţilor manelişti, fotbalişti etc. indiferent de oferta financiară a acestora. Din mai multe puncte de vedere. În primul rând, electoratul urban este suficient de bine informat şi nu va vota astfel de candidaţi. De asemenea, gradul de maturizare a electoratului rural este în creştere şi în nici un caz ţăranul care trăieşte din munca pământului nu va crede vreodată că un nu ştiu ce copil minune sau mare fotbalist îi va reprezenta interesele. Deci este greu de crezut că partidele vor miza pe astfel de candidaţi care vor genera pierderi de procente la calculul final al scorului electoral.

Pe de altă parte, categoriile "incriminate" că ar da năvală în Parlament nu se vor înghesui să candideze. În primul rând, pentru că activităţile în care sunt angrenaţi nu le permit să-şi "irosească" timpul în Parlament. În al doilea rând, câştigurile acestora sunt de zeci de ori mai mari decât ale parlamentarilor, notorietate au, deci accederea în politică nu le aduce vreun avantaj. Mai repede sportivi sau oameni din show-biz pot intra în Parlament în urma votului pe listă de partid. Mă refer la situaţiile de la PSD şi PRM, fără să consider însă că un fost antrenor al echipei naţionale de fotbal sau nu ştiu care cântăreţ de muzică populară nu îşi fac datoria de parlamentari. Mai există şi varianta unor candidaturi independente ale unor persoane foarte potente financiar, se speculează că ar putea fi cumpărate voturi. Teoretic, această posibilitate există, dar este greu de crezut că vor exista şi şanse de reuşită pentru astfel de candidaţi.

Altceva negativ se poate întâmpla în urma introducerii votului uninominal pentru Senat şi Camera Deputaţilor: există posibilitatea - cred că doar la alegerile din această toamnă - ca o parte a electoratului să confunde atribuţiile viitorului parlamentar cu cele ale alesului local.

Trecând peste toate aceste aspecte, introducerea votului uninominal va juca un rol major în responsabilizarea actorului politic. Prima legislatură care va funcţiona cu parlamentari aleşi uninominal - chiar dacă în proporţie de 80% vor fi aceleaşi nume pe care le regăsim şi acum în cele două Camere - va arăta cu siguranţă altfel decât cele precedente. Pentru că adevăratul examen în faţa electoratului va avea loc în 2012. Cei care vor fi aleşi acum, ori vor dovedi că a merită să fie pusă ştampila pe numele lor, ori vor ieşi de pe scena politică.