Dezbateri parlamentare

Domnul Constantin Faina:

"Meserii pe cale de dispariţie?!"

Creşterea calităţii forţei de muncă şi perfecţionarea profesională continuă a acesteia sunt repere ce deja au devenit un lucru obişnuit atât pentru cei chemaţi să pregătească şi instruiască forţa de muncă, cât şi pentru cei care beneficiază de aceasta, angajatorii.

Cu toate acestea, pe piaţa forţei de muncă se regăsesc profesii cum ar fi: asistent de gestiune în unităţile de cazare şi de alimentaţie, maistru construcţii civile, industriale şi agricole, tehnicieni electronişti comunicaţii, tehnicieni controlul calităţii produselor de alimentaţie, asta dacă ne referim la calificări prin şcoala postliceală, dar şi prelucrători ai metalelor (turnătorie, tratamente termice, deformări plastice, utilaje tehnologice) dacă ne referim la specializări din învăţământul superior. Sunt meserii de care piaţa muncii nu duce lipsă, tinerii, din raţiuni de ei ştiute, le aleg şi apoi "încearcă" găsirea unui loc de muncă. Dacă învăţământul postliceal nu are căutare, tinerii alegând să urmeze mai degrabă colegiile universitare, aici, în schimb, nu mai sunt atraşi de specializări cum ar fi cele din industria prelucrătoare. La admitere, cu greu se completează locurile la specializările turnătorie, tratamente termice, deformări plastice, şi asta numai după 2 sesiuni de admitere, în ciuda tuturor eforturilor făcute de universităţi pentru a-i atrage pe tineri spre aceste specializări.

Acest lucru se regăseşte şi în cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, unde datorită numărului mic de studenţi, specializări ca Metalurgia sau Ştiinţa materialelor riscă să fie desfiinţate. Fără susţinerea acestor activităţi de către minister, în scurt timp, specialiştii din domeniul metalurgic, turnătoriei, tratamentelor termice, vor dispărea şi ne vom putea întreba: "Ce o să prelucreze, de exemplu, un specialist în tehnologia construcţiilor de maşini?" Nu vom găsi răspuns. Un specialist nu se poate forma într-un interval de 2-3 ani, iar o relansare a industriei româneşti nu poate fi făcută fără aceştia.

Eforturile trebuie să fie comune: şcoala - Ministerul Educaţiei şi Cercetării să analizeze specificul acestor profesii, să găsească resurse pentru a fi subvenţionate de la buget, până se va crea un curent de opinie favorabil în rândul tinerilor pentru a îmbrăţişa pe viitor aceste profesii, dar şi implicarea în acest proces a angajatorului pentru susţinerea financiară, consiliere profesională pentru a-şi asigura forţa de muncă de care este nevoie. Dacă vom fi fermi, vom adopta programe specifice fiecărui judeţ, vom fi şi eficienţi; dacă nu ne vom preocupa de aceste lucruri vom putea în viitor să discutăm, la trecut, de aceste profesii.