Dezbateri parlamentare

Domnul Daniel Buda:

"Reorganizarea administrativă - un nou pas spre modernizarea României"

În perioada premergătoare aderării României la Comunitatea Europeană, se vorbea frecvent de proiecte strategice economice şi administrative de amploare care vor contribui în mod decisiv la eficientizarea utilizării în mod corect şi util a resurselor financiare în vederea creşterii standardului de viaţă şi a nivelului de trai al fiecărui cetăţean român, indiferent de zona în care locuieşte. În momentul aderării la Uniunea Europeană, România prezenta un tablou contradictoriu al unei democraţii semifuncţionale, în ciuda ajustărilor succesive impuse de adoptarea acquis-ului comunitar.

Progresele înregistrate de România după momentul aderării sunt semnificative, însă nu şi suficiente. Acest lucru, deoarece scopul construcţiei europene a fost şi este acela de a elimina decalajele economice dintre state, în primă fază, iar mai apoi dintre regiuni. Astfel, în decursul ultimelor decenii, toate statele din Europa, în special Europa de Vest, au înţeles importanţa regiunilor administrative şi politice şi au adoptat imediat politica regionalizării tocmai pentru creşterea atragerii resurselor financiare şi economice.

Această nouă formă de reorganizare administrativă a fost, practic, un proces firesc, a intervenit ca un nivel superior de maturizare administrativă, politică şi economică.

Fără discuţie, se pot găsi multe explicaţii pro şi contra procesului de regionalizare, de la urbanizarea şi eficienţa furnizării serviciilor publice la motivaţii ideologice legate de democratizare sau interesele împărţite ale partidelor politice până la influenţa globalizării şi a integrării europene sau, esenţialmente, că acesta ar putea fi un mod mai eficace de administrare a resurselor financiare în interesul cetăţeanului. Oricare ar fi argumentaţia, ori de câte ori un proiect regionalist este legat în vreun fel de un conflict între regionalism şi unitate naţională, el tinde să fie chestiunea care domină dezbaterea publică şi politică.

În România, necesitatea unei reoganizări administrative din punct de vedere teritorial s-a evidenţiat încă de acum 20 de ani. Însă, odată cu integrarea în Uniunea Europeană, această problemă a devenit una stringentă şi necesară tocmai pentru ca statul nostru să poată atrage cât mai multe fonduri europene pentru dezvoltare şi modernizare.

S-a vorbit mult, s-au vehiculat multe variante, s-au făcut speculaţii şi acuzaţii de neimplicare în atragerea de fonduri, însă toate au fost făcute la modul demagogic, în faţa camerelor de luat vederi, de reprezentanţii opoziţiei care, din lipsă de preocupare, au uitat de interesul cetăţenilor şi de binele lor.

PDL şi-a asumat un program politic care are în centrul lui modernizarea statului şi creşterea nivelul de trai al tuturor cetăţenilor. Tocmai din acest motiv, am propus şi modificarea legislaţiei în vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene şi eliminarea decalajelor economice şi de dezvoltare de la nivelul fiecărui judeţ. Este o prioritate pentru noi, o sarcină dificilă, pentru că de reorganizarea administrativă depinde o mai bună absorbţie a fondurilor europene. România are nevoie de o nouă organizare administrativă în privinţa regiunilor de dezvoltare care trebuie să aibă la bază criterii economice şi sociale şi nici pe departe criterii etnice, tocmai pentru echilibrarea economică şi eficientizarea actului administrativ şi politic.

De asemenea, cred că numărul mare de unităţi administrativ-teritoriale nu arată forţa unei ţări, ci, dimpotrivă, risipirea resurselor spre cheltuieli de personal şi deţinerea unor funcţii de conducere ca palmares al unor partide politice.

Sigur, toate aceste modificări trebuie să aibă loc în cadrul unor dezbateri corecte şi eficiente în centrul cărora să fie abordate chestiuni legate de dezvoltarea unitară a teritoriului şi de eficientizarea cheltuirii banului public, dar şi de o absorbţie mai riguroasă a fondurilor europene.

Mai mult de atât, începând cu 2014, un criteriu fundamental al atragerii fondurilor nerambursabile va fi acela al dezvoltării regiunilor. Aşadar, avem datoria morală faţă de cetăţenii acestei ţării, care ne-au acordat votul de încredere, să facem tot ceea ce ne stă în putinţă să le asigurăm cu adevărat un nivel de trai european şi modern.

Sunt absolut convins că fiecare parlamentar, indiferent de culoarea politică, va avea în vedere interesul cetăţeanului în cadrul discuţiilor legate de noua organizare administrativă a României, care să ţină cont de realităţile curente şi nevoile actuale ale societăţii româneşti.