Dezbateri parlamentare

Domnul Răzvan Mustea-Şerban:

"Termene de tranziţie expirate"

Pentru cei mai mulţi dintre români, aderarea României la Uniunea Europeană, la data de 1 ianuarie 2007, a fost greşit înţeleasă ca fiind data la care toate problemele noastre vor lua sfârşit. Majoritatea cetăţenilor români au început deja să aibă nemulţumiri legate de apartenenţa noastră la gruparea europeană şi de faptul că avantajele aderării nu se fac simţite pentru ei şi familiile lor.

Lipsa de transparenţă în derularea negocierilor de aderare din perioada anilor 2000-2004 au determinat în cea mai mare parte acest deficit de informare. Capitolele de negociere, finalizate în decembrie 2004, au cuprins, în totalitatea lor, termene de tranziţie pe acele condiţii pe care România nu era capabilă să le îndeplinească în mod automat. De la negocierile de aderare, timpul s-a scurs foarte repede, iar acţiunile autorităţilor române, în sensul îndeplinirii exigenţelor europene, au lipsit cu desăvârşire.

Ne trezim astăzi că românii susţin din ce în ce mai puţin acţiunile proeuropene ale autorităţilor naţionale. Este şi normal atâta timp cât susţinerea de peste optzeci de procente a acestora în favoarea aderării era legată de avantajele pe care le-ar fi adus aderarea şi nu de costurile ei.

Suntem, de altfel, din ce în ce mai frecvent avertizaţi de către Comisia Europeană că termenele de tranziţie pe certe domenii au expirat sau sunt pe cale să expire, iar Comisia îşi prezervă dreptul de a declanşa procedura de infringement împotriva României.

Doamnelor şi domnilor,

Suntem doar în anul 2009, iar oricine ar studia termenele de tranziţie negociate va putea observa cu uşurinţă că cea mai mare parte a termenelor expiră începând cu anul viitor. Ar trebui să ne întrebăm cât de mult am făcut noi, românii, în sensul integrării noastre în UE. Multe dintre termene vizează transpunerea unor directive ale Parlamentului European. Condiţiile impuse de acestea nu sunt absurde, ci sunt tocmai condiţiile care pot ameliora viaţa românilor. Ele vizează ameliorarea mediului, a infrastructurii, a condiţiilor concurenţiale, piaţa de capital, domeniul serviciilor, dar şi altele.

În aceste condiţii, ceea ce putem spune cu siguranţă este faptul că am aderat la Uniunea Europeană, însă suntem foarte departe de integrare, iar clasa politică românească nu depune suficiente eforturi pentru ca efectele aderării să se transforme în beneficii şi nu în costuri pentru cetăţenii români.