Dezbateri parlamentare

Domnul Eugen Constantin Uricec:

"Trecerea la moneda unică - un obiectiv pe termen scurt"

Ştim cu toţii că undele seismice ale crizei economice care s-a instalat şi în România au periclitat într-o oarecare măsură liniile de convergenţă ale trecerii la moneda unică europeană, începând cu anul 2014.

Cu toate acestea, graţie Băncii Centrale şi a acordului de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional, fluctuaţiile cursului de schimb ale monedei naţionale au fost păstrate în limite rezonabile. Datoria publică a României se păstrează încă la mai puţin de jumătate din limita de 60% din produsul intern brut, iar inflaţia, chiar încă mare, poate să îndeplinească obiectivele stabilite la începutul anului.

Singura mare piedică în îndeplinirea exigenţelor de la Maastricht rămâne lupta cu deficitul bugetar excesiv. Măsurile de austeritate luate de Guvern nu vor fi suficiente pentru a impregna echilibrul bugetului de stat. Restructurarea administraţiilor publice, a serviciilor publice, eficientizarea cheltuirii banilor publici, precum şi creşterea ratei de colectare a veniturilor către 38-40% din produsul intern brut vor crea premisele unui buget statal sănătos.

România are o şansă istorică, din punct de vedere monetar, prin integrarea în această zonă, avantaje economice importante fiind transferate către sectoarele româneşti dedicate comerţului intraeuropean.

Nu trebuie însă să neglijăm lecţia statelor care au adoptat o monedă, fără a fi însă şi pregătite din punct de vedere economic. Lecţia grecească este cea mai reprezentativă în acest sens. Pe lângă exemplul dat de risipa banilor publici, lecţia grecească ne-a demonstrat şi avantajele apartenenţei la gruparea monetară, care a reuşit să sprijine printr-o finanţare importantă deficitul bugetar uriaş al Greciei.

Aşadar, de ritmul şi calitatea reformelor demarate în prezent, care trebuie susţinute pe termen mediu şi lung, va depinde în mod decisiv atât sustenabilitatea bugetară, cât şi capacitatea economiei de a susţine investiţiile publice, transferurile bugetare, precum şi plata salariilor şi a pensiilor publice.

Decizia luării unor măsuri de austeritate în plină criză economică nu reprezintă decât o condiţie necesară nu şi suficientă. Ea va trebui însoţită imediat de măsuri de sprijinire a întreprinderilor micro, mici şi mijlocii şi de crearea premiselor favorabile atragerii investiţiilor străine directe în domenii în care economia României poate deveni competitivă pe pieţele externe şi pe piaţa internă.