Dezbateri parlamentare

Domnul Ioan Sonea:

Declaraţie politică: "Vizită la Budapesta".

La "chemarea sângelui", parlamentari de naţionalitate maghiară din Bazinul Carpatic erau invitaţi la Budapesta, în Parlamentul ungar, la 12 septembrie fiind prima întâlnire la vârf a deputaţilor parlamentari de naţionalitate maghiară din ţări vecine Ungariei. Gazdă, premierul Medgyessy Peter. Teme pentru dezbatere: "Sarcinile Adunării de Stat Ungare în procesul de integrare în Uniunea Europeană (conferenţiar Szili Katalin, preşedintele Parlamentului); "Efectele probabile ale calităţii noastre de membru al Uniunii Europene asupra colaborării cu ţările vecine, îndeosebi cu privire la domeniile politic, de securitate şi cultural" (conferenţiar Kovacs Laszlo, ministru de externe); "Înfăptuirea programului ungar şi situaţia comunităţilor maghiare de peste hotare" (conferenţiar Kiss Peter, ministru coordonator la Oficiul primului-ministru); "Relaţiile Ungariei, ca viitor membru al Uniunii Europene, cu maghiarii de peste hotare" (conferenţiari Szabo Vilmos, secretar de stat cu probleme politice, şi Balint Pataki Jozsef, preşedintele Oficiului pentru Maghiarii de Peste Hotare). Pentru aspecte practice - schimburi de experienţă informale şi convorbiri cu Comisia pentru politică externă a Parlamentului, precum şi cu membrii Comisiei pentru Problemele Integrării Europene şi ai Comisiei Economice. În acest timp, conducătorii Universităţii Maghiare din Transilvania "Sapientia" sperau că Guvernul ungar va aloca anual 2 miliarde de forinţi. Universitatea ar avea nevoie de un buget de 2,5 miliarde forinţi, în anul universitar 2004-2005 de 3,1 miliarde, iar în anul universitar 2005-2006 de3,6 miliarde forinţi, deoarece Universitatea are în vedere cumpărarea unor noi clădiri atât la Cluj cât şi la Miercurea-Ciuc. La Tg. Mureş au început lucrările de construcţie ale campusului universitar pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, însemnând în total 4,8 milioane euro. În prezent, la Universitatea Maghiară din Transilvania "Sapientia" beneficiază de alocaţii 1.500 de studenţi şi 300 de profesori. După examenele de admitere din acest an, numărul lor va creşte". Amintim că s-au primit 100.000 de dolari din partea Fundaţiei Maghiare pentru Drepturile Omului cu sediul la New York.

Ne gândim, cu tristeţe, când o să participe parlamentarii de etnie română, reprezentanţi ai minorităţii româneşti, în parlamentele din statele vecine şi prietene, cu care România a încheiat tratate şi care, se spune, că garantează drepturile românilor din aceste ţări, la o astfel de întâlnire în Parlamentul României. Desigur că o astfel de întâlnire nu poate avea loc, deocamdată, deoarece în nici o ţară vecină românii nu sunt reprezentaţi în Parlament, deşi sunt în număr suficient încât să merite o astfel de reprezentare. Ne putem întreba dacă pentru guvernele României a existat vreodată, cu adevărat, interes faţă de minoritatea românilor din afara graniţelor şi dacă s-a pus cândva în discuţie principiul reciprocităţii. Ba, dimpotrivă, am putea spune că s-a acţionat voit pentru crearea şi menţinerea unei divizări a românilor.

Ca în interior şi în afară. Un exemplu doar. Despre etnicii români din Bulgaria, şi în general din Balcani, se ştie că istoriceşte au fost numiţi vlahi. Ei se ştiu de români. Şi mai ştiu că numele de vlah le face cinste în istorie. Au constituit şi o Uniune a Vlahilor din Bulgaria. Dar reprezentanţi ai Ministerului de Externe al României şi-au spus că trebuie să-şi spună neapărat români. Şi-au spus Uniunea vlahilor români, dar nu a fost destul, aşa că onorabilii din România au găsit câţiva care să-şi spună doar "români", şi au mai creat o uniune. Astfel, puţinele ajutoare au ajuns la puţini "români", iar Uniunii vlahilor români nu li s-au trimis nici cele câte cinci, doar atât au solicitat, dicţionare de sinonime, de omonime, sau explicative ale limbii române, ca să nu mai vorbim de opere ale clasicilor români. Şi aşa se face politică românească cu românii din afara graniţelor. De unde interesul bulgarilor, sârbilor, albanezilor, grecilor şi al altora, pentru români dacă "ţara mamă" se poartă prin Guvernul său ca o vitregă? Ce să mai vorbim despre relaţia cu Moldova de peste Prut, care se ştie, temporar, este condusă de comunişti, căreia domnul prim-ministru îi dă întâlnire în Uniunea Europeană. Frumos gest de frate. Poate viitorul puterii de la Chişinău şi al celei de la Bucureşti să fie acelaşi.