Dezbateri parlamentare

Domnul Dan Mihai Marian:

"De la agricultura de subzistenţă la dezvoltarea rurală durabilă"

Agricultura a fost unul din cele mai dificile capitole negociate cu Comisia Europeană de la Bruxelles. În majoritatea studiilor şi rapoartelor europene se vorbea despre agricultura noastră ca fiind una de subzistenţă, ceea ce înseamna că ţăranii români cultivau şi valorificau produsele agricole doar pentru uzul propriei gospodării. Produsele care le prisoseau erau vândute prin târguri şi oboare. În ceea ce priveşte fermele, acestea ori au fost ferme-mamut de tip "Culiţă Tărâţă" şi "Triţă Făniţă" ori pur şi simplu n-au existat. Filmul acestui proces de tranziţie de la agricultura extensivă de tip comunist la agricultura de subzistenţă este cunoscut de aproape toată lumea încât nu mai trebuie povestit.

În ultimii doi ani, agricultura românească a înregistrat unele progrese pe drumul integrării europene, chiar dacă inundaţiile din primăvara anului 2005 şi gripa aviară din 2006 păreau că vor compromite definitiv şi puţinele succese înregistrate. Semnalele care ne vin de la Comisia Europeană referitoare la progresele României în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale sunt încurajatoare. Acest lucru se datoarează în primul rând îndârjirii ministrului Gheorghe Flutur care n-a ezitat nici un moment în a-şi vedea "Programul Fermierul", "renta viageră" puse în practică.

Succesele reformei ministrului Flutur le-am putut vedea traduse în practică şi în judeţul Vaslui. Săptămâna trecută, judeţul nostru a găzduit timp de 3 zile târgul de animale, utilaje şi produse agricole "Expo Zoo-Agroind" organizat de Direcţia de Agricultură şi Dezvoltare Rurală Vaslui. Majoritatea exponatelor au fost aduse de fermieri din judeţul Vaslui şi din judeţele învecinate care au câştigat proiecte prin finanţare SAPARD sau prin Programul "Fermierul". În momentul de faţă, judeţul Vaslui are cel mai mare număr de proiecte SAPARD din toate judeţele Moldovei, care sunt în aşteptare pentru a primi finanţare. Numărul mare de proiecte depuse pentru înfiinţarea de noi ferme, achiziţia de utilaje performante necesare modernizării vechilor unităţi agricole, achiziţia de animale de rasă l-au determinat pe ministrul Flutur să negocieze la Bruxelles un program "SAPARD românesc", finanţat integral de la bugetul statului.

În curând, peisajul rural românesc nu va mai fi dominat de sărăcia produsă de gospodăriile de subzistenţă, ci de mii de ferme conforme cu standardele UE care vor produce nu numai produse competitive, ci şi locuri de muncă şi alte activităţi conexe cu acestea. Guvernul Tăriceanu a anticipat nu numai nevoia de proiecte pentru investiţii în agricultură, ci şi proiecte de investiţii în infrastructura rurală. Implementarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/ 2006 prin care se finanţează lucrări de construcţii de poduri, podeţe, pasaje pietonale şi aducţiuni de apă în mediul rural va contribui la racordarea satelor româneşti la infrastructura modernă, ceea ce va atrage noi investitori şi va genera noi locuri de muncă. Peste 60 de comune din judeţul Vaslui au depus proiecte cu finanţare asigurată de această ordonanţă. Acest lucru dovedeşte faptul că aleşii locali devin tot mai preocupaţi de problemele comunităţilor pe care le reprezintă.

Sperăm ca aceste proiecte de anvergură să stabilizeze forţa de muncă din mediul rural şi să reducă migraţia tinerilor spre ţările occidentale. Prin alocarea a 1% din PIB pentru lucrări de infrastructură în domeniul educaţiei -reparaţii, modernizări sau construcţii de şcoli noi în 2006, Guvernul Tăriceanu investeşte în mod direct în educaţia copiilor de la sate, în reducerea decalajului cultural dintre mediul urban şi cel rural. Toate aceste programe de investiţii care au ca grup ţintă populaţia din mediul rural vor produce pe termen mediu şi lung ceea ce se numeşte "dezvoltare rurală durabilă".