Mihail Boldea
Mihail Boldea

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 februarie 2009

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.20/2009
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 24 februarie 2009

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.36 Mihail Boldea - declaraţie politică: "De profesie: interlop";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

 

Domnul Mihail Boldea:

"De profesie: interlop"

Asistăm cu toţii, de ceva vreme, la o nouă reorganizare a grupurilor mafiote şi mai ales a domeniului lor de activitate.

Nu e vorba nicidecum de faptul că ele ar fi lovite de criză, ci că afacerile mărunte de care se ocupau până acum nu le mai satisfac orgoliile.

Dacă până acum, infracţionalitatea organizată a acestora se traducea fie în furtul din buzunar al chenzinei, al rufelor de pe balcon sau a oglinzii retrovizoare de la maşină, fie al exploatării sclavagiste a cerşetorilor de la metrou sau de la colţul intersecţiei, odată întorşi de la "specializările" din Occident, infractorii români şi-au schimbat domeniul de acţiune în sectoare mult mai profitabile.

Vând, astfel, stupefiante şi arme, spală bani, fac trafic cu copilele noastre de 14 ani, fură maşini de lux pentru a cere apoi răscumpărarea, finanţează şi şantajează oameni politici şi oameni de afaceri, cer taxe de "protecţie" a afacerilor de cartier şi chiar a luxoaselor magazine din mall-urile bucureştene.

Arma lor este una singură şi sigură: teroarea.

Sabia ninja a lui Fane, zis Spoitoru', e acum demodată, locul ei fiind luat de armele de foc.

Nici un om de bună-credinţă nu mai poate gândi o afacere profitabilă dacă nu se interesează, înainte de toate, în raza de acţiune a cărui clan are de gând să plătească taxe: Preda? Pietroi? Cămătaru? Şi nu e vorba de taxele către stat, ci taxele plătite pentru prosperitatea acestor suborganizări sociale: clanuri, clănuleţe, găşti sau familii.

Stau şi mă întreb pe ce se bazează acţiunea nestingherită a acestora.

În primul rând, pe inacţiunea instituţiilor abilitate ale statului: poliţia şi procuratura.

Nu cred că este vreun membru al acestor clanuri mafiote care să nu fi trecut măcar o dată prin secţiile de poliţie, iar, pentru cei mai mulţi, cazierul judiciar e mai mare decât pomelnicul preoţilor în zi de sărbătoare.

Evident că soluţia în exterminarea acestui tip de criminalitate organizată o ştim cu toţii, însă mereu amânăm aplicarea ei. E vorba, în primul rând, de o mult mai mare putere şi libertate de acţiune acordată ofiţerilor poliţiei române, care, batjocoriţi zilnic de aceste reziduuri ale societăţii, nu pot practic reacţiona. Poliţiştii români trebuie ajutaţi şi din punct de vedere al resurselor, dar şi legal-procedural.

Un al doilea aspect priveşte profesionalismul şi celeritatea anchetării cazurilor de către procurorii români care au această misiune. Degeaba se pun în mişcare toate resursele poliţiei române, dacă, din pricina unui viciu de procedură al procurorilor, infractorul este imediat eliberat. Ca exemplu, vă aduc situaţia neplăcută petrecută în weekend, când protagonistul scandalului de la Plaza România, Eugen Preda, a stârnit un imens scandal legat de "taxa de protecţie", deşi numai anul trecut el fusese anchetat pentru ultraj şi tentativă de omor.

Stimaţi colegi,

Nu cred că trebuie să aşteptăm momentul în care clanurile mafiote să ceară chiar Parlamentului României "taxă de protecţie".