Dezbateri parlamentare

Domnul Gheorghe Ciobanu:

"Noul model socio-economic de dreapta îşi arată primele semne pozitive"

Drumul reformelor de dreapta este singura cale prin care România poate să obţină o creştere economică sustenabilă pentru următorii ani. Determinarea Guvernului în a reforma statul a adus deopotrivă avantaje şi dezavantaje.

Minusul cel mai evident este cel al încrederii scăzute în Executiv. Dacă ar fi existat mai multă încredere, poate că România ar fi ieşit de ceva timp din recesiune. Avantajul principal este dat de perspectiva pentru o creştere solidă a economiei româneşti.

Mulţi au fost cei care au spus că reformele, mai ales cele de dreapta, nu vor aduce nimic bun, ba din contră. S-a argumentat că România e un stat în care protecţia socială joacă un rol fundamental şi că ea nu poate fi înlocuită de crearea de oportunităţi. Opoziţia a spus chiar că românii preferă să obţină ceva mai puţin, dar sigur, decât să-şi asume riscuri.

Modelul occidental de dreapta presupune însă generarea de şanse pentru cetăţeni, nu de paveze care, în realitate, îi păstrează pe aceştia săraci. Socialismul prost înţeles se traduce prin păstrarea în sărăcie a unei bune părţi a populaţiei. Cred sincer că în România cei curajoşi, cei competenţi, cei cu iniţiativă pot să cunoască bunăstarea, fără a fi nevoiţi să facă sacrificii personale semnificative.

Dacă este un lucru pentru care actuala guvernare ar merita felicitată, acela este tocmai obstinenţa în a transforma modelul social şi economic din România. Dacă românii au votat dreapta politică, înseamnă că actualul Executiv este dator să impună principiile liberale. Cred că adoptarea Codului muncii a adus cu sine conturarea şi din punct de vedere legislativ a unei noi realităţi socio-economice. Faptul că la mai puţin de trei săptămâni de la punerea în aplicare a Codului muncii au fost înregistrate 218.000 de contracte noi de muncă, arată că ne aflăm pe drumul cel bun, că piaţa muncii îşi revine, că ieşirea din criză ar putea să se producă la sfârşitul acestui an.

România are la ora actuală unul dintre cele mai scăzute niveluri ale şomajului din Uniunea Europeană. Nu este neapărat meritul Guvernului, cât al pieţei care s-a reglat astfel şi al românilor care au preferat să iasă din zona asistenţială şi să-şi asume mai multe riscuri.

Aud de multe ori, în ultima perioadă, teza că şomajul real este mult mai mare decât cel prezentat de statistici, că mulţi români nici nu mai beneficiază de ajutorul de şomaj. Această idee trebuie combătută, ca orice doză de cinism şi pesimism care poate genera neîncredere în interiorul societăţii. Dacă vrem să ieşim din criză, trebuie să privim optimişti către viitor. Spun că trebuie combătută această teză, dar nu discursiv, ci cu cifre. În acest moment, România are în vigoare mai multe contracte de muncă decât în decembrie 2008 şi se apropie de nivelul cel mai mare de după 1989. În acest moment, există în România peste 6.275.000 de contracte de muncă active, faţă de 6.296.000, în octombrie 2008.

Aceste cifre arată faptul că România părăseşte cu succes modelul protecţionist şi păşeşte într-un teritoriu care se bazează pe competitivitate şi productivitate. Un asemenea model este în cheie logică şi foarte sănătos din punctul de vedere al prestaţiilor sociale. În Germania, spre exemplu, tocmai pentru că există productivitate şi competitivitate, tocmai pentru că există o piaţă a muncii bine dezvoltată, Guvernul îşi poate permite să plătească ajutoare sociale, şomaj şi pensii la un nivel mai mare decât oriunde în Uniunea Europeană. La noi, creşterea contributorilor la sistemul asigurărilor sociale face ca presiunea pe bugetul de stat să fie în scădere. Nu mai trebuie mutaţi atât de mulţi bani de la investiţii absolut necesare spre plata pensiilor, şomajului şi a altor prestaţii sociale.

Cred şi sper că aceste venituri în creştere la bugetul asigurărilor sociale ne vor permite anul viitor să scădem contribuţiile sociale, generând astfel mai multe locuri de muncă şi venituri mai mari pentru români. În acest moment, cred că este mai aproape de a se îndeplini relansarea consumului prin creşterea veniturilor românilor, decât în varianta scăderii TVA. Micşorarea CAS este varianta soft a revenirii TVA-ului la nivelul de dinainte de vara lui 2010.

Aceste evoluţii pe piaţa muncii nu sunt monitorizate numai de instituţiile interne. Evoluţia pozitivă pe piaţa muncii este relevată şi în prognoza Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare care a mărit prognoza privind creşterea economică a României, de la 1,1%, la 1,8%. Mai mult atât, un sondaj realizat de prestigioasa instituţie de analiză economico-financiară ZEW arată că România are cele mai bune perspective economice din toate ţările din centrul şi sud-estul Europei. De altfel, şi în raportul din aprilie al Băncii Mondiale se arată că România va avea una dintre cele mai mari creşteri din uniunea Europeană, în 2012.

Toate acestea sunt motive pentru care nu trebuie să ne oprim la jumătatea drumului. Guvernul şi majoritatea parlamentară sunt obligate să continue pe drumul reformelor de dreapta. Cred că este mai important pentru noi ca România să fie sănătoasă din punct de vedere economic şi social, decât o campanie sau două electorale, în anii care urmează.