Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 12 februarie 2008
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.8/2008
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 12 februarie 2008 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 12 februarie 2008
| 1. | Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.39 | Miron Ignat - declaraţie politică privind "Independenţa provinciei sârbe Kosovo"; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Independenţa provinciei sârbe Kosovo" Independenţa provinciei Kosovo are un efect considerabil asupra frontierelor statelor naţionale, nu numai din Europa, dar şi din republicile ex-sovietice, unde există puternice forţe separatiste. Astfel, independenţa Kosovo a provocat primele efecte asupra regiunii, şi anume sârbii refugiaţi în enclavele din preajma oraşului Priştina au fost nevoiţi să plece, să trăiască în sate mici, la marginea capitalei. Teama acestora este că în momentul în care Kosovo îşi va declara independenţa să înceapă un val de violenţe, aşa cum s-a întâmplat de multe ori în istoricul conflict din Kosovo. Istoria provinciei Kosovo nu a avut parte de o cunoaştere aprofundată. Putem vorbi de cunoaşterea istorică a provinciei Kosovo din momentul în care Iugoslavia şi Albania au fost recunoscute internaţional. În acel moment, Kosovo a fost recunoscută oficial în primul război balcanic, când Albania era aliată cu Imperiul Otoman. Astfel, la "Conferinţa Ambasadorilor" de la Londra, din anul 1913, Serbia a căpătat suveranitate asupra provinciei Kosovo, suveranitate pe care şi-a menţinut-o până în ziua de azi. Declararea unilaterală a "independenţei" provinciei Kosovo şi uniunea acestei provincii cu Albania ar avea un efect considerabil asupra frontierelor statelor naţionale, nu numai din Europa, dar şi din republicile ex-sovietice, unde există puternice forţe separatiste. Timp de 200 de ani, Kosovo a aparţinut puternicei dinastii sârbe, însă a devenit spaţiu otoman când Serbia şi aliaţii ei au fost învinşi de Imperiul Otoman. În urma relatărilor premierului provinciei sârbe, Hashim Thaci a afirmat că peste o sută de state ar fi gata să recunoască independenţa Kosovo. Astfel, liderii de etnie albaneză din provincia sârbă Kosovo au afirmat că independenţa provinciei va fi declarată în perioada 16-17 februarie. Problema Kosovo ar trebui să fie rezolvată prin susţinerea de către UE a unei politici interne de conciliere între Serbia şi Kosovo. În Kosovo este leagănul naţiunii sârbe, lucru care ar trebui să ducă la o convieţuire, şi nu la o separare sprijinită din afara ţării. Aplicarea unei politici separatiste pentru autonomia teritorială a provinciei reprezintă un risc. Ce s-ar întâmpla dacă comunităţile etnice din diferite state şi-ar proclama independenţa culturală şi teritorială în interiorul ţărilor ai căror cetăţeni sunt, iar Uniunea Europeană ar obliga statele la o politică separatistă? După părerea mea, Uniunea Europeană ar trebui să ajute etniile din Kosovo - sârbii şi albanezii - să convieţuiască fără pretenţii, aşa cum a fost şi înainte de începerea conflictului. În şedinţa de plen a celor două Camere, m-am pronunţat împotriva proclamării unilaterale a independenţei Kosovo. Am afirmat că declararea unilaterală a independenţei Kosovo nu ar face altceva decât să deschidă Cutia Pandorei şi noi, parlamentarii, trebuie să fim foarte atenţi şi foarte categorici în exprimarea unui punct de vedere asupra acestei situaţii delicate. |



