Marius Cristinel Dugulescu
Marius Cristinel Dugulescu

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 iunie 2010

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.90/2010
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 1 iunie 2010

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.40 Marius Cristinel Dugulescu - declaraţie politice cu tema "Fondurile europene - resurse vitale pentru dezvoltarea României";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

 

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Fondurile europene - resurse vitale pentru dezvoltarea României"

La patru ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România nu a reuşit să atragă decât 16% din cele 33 de miliarde de euro care i-au fost alocate pentru perioada 2007 - 2013. Un raport preliminar al Comisiei Europene, prezentat de EUobserver, subliniază faptul că statul român are dificultăţi majore în accesarea de fonduri prin proiecte de infrastructură şi energie, rata de absorbţie fiind de 14,1 %. Pentru aceste sectoare, suma disponibilă în perioada 2007 - 2013 este de 19,6 miliarde de euro. Se cuvine a fi subliniat faptul că Uniunea Europeană a alocat pentru dezvoltarea infrastructurii din România, fonduri în valoare de 4,56 miliarde de euro, prin Programul Operaţional Sectorial Transport (POST), resurse financiare care trebuie utilizate până în anul 2013. Finanţarea vizează dezvoltarea unui sistem de transport legat de reţelele de drumuri şi autostrăzi ale spaţiului comunitar. În mod regretabil şi inexplicabil, prin acest program au fost contractate doar 20 de proiecte, nivelul plăţilor efectuate de Uniunea Europeană fiind de 30 de milioane de euro. De asemenea, prin Programul Operaţional Sectorial Mediu, statul român are posibilitatea de a accesa 4,51 miliarde de euro. Până acum, valoarea proiectelor aprobate se apropie de 2 miliarde de euro.

Într-o vreme de recesiune economică, accesarea fondurilor europene trebuie să devină o prioritate naţională pentru statul român. Se cuvine a fi subliniat faptul că microîntreprinderile care depun proiecte pentru finanţare UE prin Programul Operaţional Regional vor primi fonduri nerambursabile în proporţie de 100% din costurile eligibile ale proiectului, în limita sumei de 200.000 de euro. Astfel, beneficiarii nu mai trebuie să contribuie cu 30% din costurile eligibile, cum au fost regulile până în prezent. Dar, pentru ca astfel de proiecte să reprezinte un sprijin real pentru întreprinzătorul român, trebuie eliminate cauzele care blochează frecvent absorbţia fondurilor structurale în domenii vitale pentru dezvoltarea României.

Lipsa de informare a potenţialilor beneficiari, lipsa de implicare efectivă a statului, lipsa de iniţiativă şi creativitate a autorităţilor locale care au un rol esenţial în implementarea proiectelor, sunt motive reale care ne ţin departe de fondurile europene. În ceea ce priveşte sistemul de gestionare, sunt invocate frecvent aspectele legate de cadrul de reglementare, structura organizatorică, resursele umane (numeric şi calitativ), materiale şi resursele financiare bugetate pentru cofinanţarea pusă la dispoziţie de statul membru (circa 15%). În cazul beneficiarilor, sunt relevante aspectele ce ţin de capacitatea acestora de a elabora proiecte care să corespundă nevoilor proprii şi cerinţelor de eligibilitate, capacitatea de implementare a proiectelor contractate (resurse umane, calitatea consultanţei), capacitatea de cofinanţare a proiectelor contractate cu un procent între 2 şi 60%, sau mai mult, în funcţie de tipul de beneficiar şi de proiect, şi nu în ultimul rând contextul economic general.

Alte trei surse de finanţare puse la dispoziţia României sunt Programul Operaţional Asistenţă Tehnică (POAT), Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Capacităţii Administrative (PODCA) şi Programul Operaţional Regional (POR). Cea mai mare alocare se face prin POR, care dispune de 3,726 miliarde de euro, în timp ce POAT are un buget de 170 de milioane de euro, iar PODCA - de 208 milioane de euro. Şi aici gradul de absorbţie este foarte redus. Autorităţile care gestionează aceste programe atrag atenţia asupra procedurilor foarte rigide privind achiziţiile publice, corupţiei, insuficienţei personalului specializat pentru implementarea proiectelor cu finanţare europeană, dar mai ales asupra lipsei de comunicare la nivel instituţional, acestea fiind doar câteva dintre cauzele care împiedică România să utilizeze resursele comunitare.

Fondurile europene reprezintă resurse importante pentru dezvoltarea şi consolidarea României, de aceea nu trebuie risipite prin meandrele corupţiei, ale incompetenţei sau indiferenţei. Absorbţia fondurilor comunitare trebuie să fie susţinută de un cadru legislativ şi instituţional solid, care să permită valorificarea efectivă a unor resurse care nu pot fi neglijate în contextul economic actual.