Florin-Costin Pâslaru
Florin-Costin Pâslaru

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 mai 2010

  • Sumarul şedinţei
  • Stenograma completă
  • publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.86/2010
  • Video in format Flash/IOS Video - Flash & IOS

Şedinţa Camerei Deputaţilor din 26 mai 2010

  1. Declaraţii politice şi intervenţii ale deputaţilor:
  1.41 Florin-Costin Pâslaru - declaraţie politică "Salariile secretarilor de stat";

Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta

 

Domnul Florin-Costin Pâslaru:

"Salariile secretarilor de stat"

În goana după reducerea cheltuielilor, Guvernul s-a împotmolit în "tăierea" pensiilor şi salariilor şi se face că nu-i vede pe secretarii de stat din ministere care sunt plătiţi cu cel puţin 1.000 de euro pe lună. În România sunt cel puţin 300 de secretari de stat, dacă sunt adunaţi pe cei angajaţi cu această titulatură la ministere, la cabinetul primului-ministru, pe şefii de agenţii şi pe consilierii de stat de la Administraţia Prezidenţială. Toţi aceştia din urmă au rang de secretar de stat, chiar dacă nu sunt în ministere.

Doar pentru salariile secretarilor de stat, statul plăteşte anual 3 milioane de euro, în condiţiile în care numărul acestora, dar şi a angajaţilor din subordinea lor, ar fi trebuit înjumătăţit de la începutul anului. Fiecare bugetar cu rang de secretar de stat are un salariu de 4.489 de lei (peste 1.000 de euro), la care se adaugă sporurile. Un calcul sumar arată că statul cheltuieşte anual minim 3 mil. euro doar pentru salariile acestei categorii bugetare, în condiţiile în care sumele alocate pentru aparatul propriu al fiecărui secretar de stat pot fi de zece ori mai mare. Şi asta pentru că fiecare dintre secretarii de stat are secretară, şofer, consilieri, fond de protocol, fond de deplasări, diurnă, maşină de serviciu, cheltuieli care se adaugă la salariul propriu-zis.

Deşi vorbesc despre reducerea cheltuielilor şi a numărului de angajaţi, membrii Guvernului evită să-şi dea afară din secunzi şi ignoră mediul de afaceri care arată insistent cu degetul spre structura supradimensionată a aparatului de stat.

În mod cert, disponibilizările trebuie să înceapă din aparatul central. Nu se ştie dacă aceste disponibilizări vor fi suficiente astfel încât să garanteze că nu mai sunt necesare reducerile de salarii şi pensii, însă toate cifrele arată că încărcarea bugetară este în administraţia centrală.

Reducerea cheltuielilor din administraţie este principalul angajament al guvernului Emil Boc de la instalarea la Palatul Victoriei. În aproape un an şi jumătate nu s-a făcut încă nimic, deşi miniştrii au promis tăierea salariilor "nesimţite" de mii de euro a şefilor de regii şi companii de stat, a sporurilor şi a privilegiilor.