Dezbateri parlamentare

Domnul Petre Ungureanu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne împiedicăm în ultima vreme de ceea ce se numeşte uşurinţă- uşurinţă în afirmaţii şi uşurinţă în acţiuni, şi asta de câteva luni de zile.

Am întâlnit-o în organizarea unei proceduri de vot, anul trecut, procedură ce era clar menţionată ca fiind de vot secret. Acest lucru nu s-a respectat, iar votul a decurs jalnic şi a dat naştere la nemulţumiri. Cei nemulţumiţi au încercat să repare acest lucru, dar, ca un făcut, uşurinţa a lovit din nou - prin atacarea la Curtea Constituţională a articolului din Regulamentul Camerei Deputaţilor care reglementa îndreptarea acestei situaţii.

Nu mai mică ne-a fost mirarea când am văzut că soluţia acestei instituţii a fost dată cu aceeaşi uşurinţă cu care se făcuse sesizarea. Din acest moment, se pare că uşurinţa (sau ignoranţa?) ne-a urmărit în toate demersurile întreprinse pentru îndreptarea situaţiei create. A fost prezentă mai ales în spiritul de frondă al reprezentanţilor aripii ce se face vinovată de declanşarea întregii tevaturi, pentru ca aceeaşi uşurinţă să nu absenteze, apoi, din înţelegerea de care aceştia "s-au făcut" că dau dovadă faţă de realitatea de necontestat.

Uşurinţa e un infractor cu potenţial. Recidivează - şi încă pe aceleaşi căi. Cu stupoare, am văzut-o din nou îndreptându-se spre Curtea Constituţională, însoţită de diverse afirmaţii, mai mult sau mai puţin "uşoare". "Voi respecta decizia Curţii". Ni se pare normal să respecţi ceea ce ştii de la început că se va întâmpla, pentru că ceea ce se va întâmpla este dictat de uşurinţa (sau ignoranţa ?) care guvernează uneori deciziile acestei instituţii. Şi îţi este cu atât mai uşor să respecţi aceste decizii, atâta vreme cât tu te faci vinovat de modul în care Curtea funcţionează. Cu uşurinţă. Acest aspect ne face să ne întrebăm dacă este eficientă în rolul pe care îl are... şi dacă avem cu adevărat nevoie de ea. Cunoaştem cu toţii că pe unul dintre cele mai democratice teritorii, şi mă refer aici la SUA, o astfel de instituţie nu există şi, totuşi, lucrurile nu sunt tratate atât de "uşor".

"Curtea Constituţională a reconfirmat soluţia anterioară." Iarăşi o afirmaţie făcută cu uşurinţă. Ne e greu să ne hotărâm asupra a ceea ce a reconfirmat Curtea: decizia luată anterior, uşurinţa de care dă dovadă în rolul său de garant al supremaţiei Constituţiei sau apartenenţa la aripa de care am făcut vorbire mai sus?

Nu ne place să acuzăm instituţia care apără legea fundamentală a ţării, dar aceasta este realitatea, iar răspunsul la întrebările de mai sus sper să-l aflăm cât mai repede, pentru o soluţionare cu mai multă "greutate".