Dezbateri parlamentare

Domnul Marius Cristinel Dugulescu:

"Consolidarea cadrului legislativ românesc privind garantarea şi protejarea proprietăţii intelectuale"

Pentru cei care ignoră importanţa irecuzabilă a dreptului proprietăţii intelectuale, în sensul protejării operelor de autor, prin sistemul coercitiv al Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe, respectiv prin Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice, orice pledoarie pentru consolidarea cadrului legislativ românesc în această materie, va fi considerată lipsită de relevanţă.

Dar realităţile economice şi sociale cu care se confruntă populaţia activă a României, ne determină, în calitate de for legislativ al ţării, să abordăm problematica dreptului proprietăţii intelectuale cu seriozitate, decenţă şi profesionalism.

Dacă ne confruntăm cu statisticile în materie, vom constata că nivelul pirateriei software în România atinge cotele cele mai ridicate din spaţiul comunitar, ajungând la 65% în anul 2009. Un studiu al companiei de cercetare IDC relevă faptul că o reducere insignifiantă, în aparenţă, de 10%, a pirateriei software faţă de nivelul din anul 2009 ar conduce la apariţia a 3.711 de locuri de muncă, iar PIB-ul ar câştiga 573 de milioane de dolari.

Păstrând legitimitatea logicii cauză-efect şi a rezultatelor acestui studiu, justificăm impactul determinant al protejării proprietăţii intelectuale în sfera mediului de afacerii, prin sporirea Produsului Intern Brut şi prin flexibilizarea pieţei muncii.

Nu impozitarea drepturilor de autor reprezintă o măsură de consolidare a dreptului proprietăţii intelectuale în România, ci edictarea unor norme care să asigure eficienţă şi coerenţă în practică, la nivel operaţional.

Pledez cu fermitate pentru armonizarea prevederilor actuale din materia proprietăţii intelectuale şi a proprietăţii industriale cu dreptul comunitar în materie şi cu tendinţele jurisprudenţiale ale Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. Mai ales că prin Hotărârea în Cauza - C 235/09 din data de 12 aprilie 2011, Curtea de Justiţie a Uniunii Europene a stabilit faptul că "interzicerea unei contrafaceri pronunţată de o instanţă naţională sesizată în calitate de instanţă competentă în domeniul mărcilor comunitare se extinde, în principiu, la întregul teritoriu al Uniunii Europene."

De asemenea, pentru eficientizarea garantării şi protejării dreptului proprietăţii intelectuale, se impune reorganizarea de fond a instituţiilor abilitate în materie, respectiv Oficiul Român pentru Drepturile de Autor şi Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci, în sensul sporirii atribuţiilor şi a introducerii unor mecanisme de control reconfigurate metodic.

Din perspectiva penală a furtului de proprietate intelectuală, pirateria software, prin prejudiciile pe care le cauzează, prin atingerea adusă drepturilor de autor şi prin frecvenţa cu care se comite, acest fenomen reprezintă un irecuzabil pericol social şi este o bază de pornire către formele organizate de criminalitate şi de conectare la criminalitatea transfrontalieră. În acest domeniu, cooperarea între instituţiile statului, pe de o parte, şi a acestora cu reprezentanţii titularilor de drepturi, pe de altă parte, constituie baza sistemului de protecţie a proprietăţii intelectuale în România.

în calitate de membri ai forului legislativ al ţării trebuie să analizăm în mod unitar problematica dreptului proprietăţii intelectuale şi industriale, în strânsă conexitate cu prevenirea şi combaterea fraudelor şi a furtului intelectual, pentru ca drepturile creatorilor să fie pe deplin recunoscute, garantate şi protejate în sistemul de drept românesc.