Dezbateri parlamentare

Doamna Lucia-Ana Varga:

"Pericol de dictatură în statele din Europa cu datorii mari"

Săptămâna trecută, preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a afirmat răspicat într-un cotidian britanic că: "Statele din sudul continentului - Grecia, Spania şi Portugalia mai ales - ar putea cădea pradă loviturilor militare şi revoltelor violente provocate de faptul că guvernele acestor ţări riscă să rămână fără niciun ban".

De asemenea, cotidianul britanic mai scria că: "Alte ţări din Uniunea Europeană care se confruntă deja cu proteste legate de măsurile de austeritate sunt Italia, Ungaria şi România, unde salariile din sectorul public urmează să fie reduse cu 25%".

Teama oficialului european se fundamentează, pe lângă greutăţile economice cu care se confruntă statele menţionate, pe faptul că acestea s-au democratizat abia în anii '70, după o perioadă îndelungată de regim dictatorial. În acest caz, care sunt aşteptările europenilor pentru România care are o democraţie de doar 20 de ani şi se află pe penultimul loc din Europa, din punct de vedere al p.i.b.-ului pe cap de locuitor?

Aceste remarci au trecut neobservate săptămâna trecută, în România, oficialităţile ferindu-se să comenteze în vreun fel pericolul real în care se află România, de a aluneca pe panta abuzului politic şi chiar a dictaturii.

Dictatura constă într-un regim politic în care societatea nu mai dispune de mecanisme capabile să controleze puterea politică şi, prin urmare, un popor este condus forţat de către o persoană, un partid, sau un grup de oameni.

Oare felul în care se iau deciziile în România, în ultima perioadă, nu a început să semene izbitor cu definiţia anterioară? Oare numirea după miezul nopţii a unui judecător la Curtea Constituţională, cu încălcarea regulamentelor parlamentare, dar cu votul majorităţii, nu face parte din impunerea cu forţa şi prin orice mijloace a unor decizii luate nu se ştie unde, dar sprijinite de actuala majoritate? Oare măsurile de reducere a salariilor şi a pensiilor nu au fost impuse de către un partid, în ciuda evidentei pauperizări a unei întregi clase sociale din România?

Am mai spus de la această tribună că guvernarea trebuie făcută în conformitate cu interesele cetăţenilor, altfel ajungem în situaţia în care singurul moment când opinia cetăţeanului contează este momentul votului. Apoi, uitat şi umilit, cetăţeanul este ignorat de către putere până la următoarele alegeri, fapt ce justifică lehamitea şi neimplicarea politică a românilor şi a europenilor, în general.

Poate însă că aceasta este reţeta instaurării unei dictaturi. Puterea ignoră zecile de mii de cetăţeni care ies în stradă, ignoră cei 97% dintre români care s-au pronunţat, conform unui sondaj, împotriva măsurilor impuse de Guvernul Boc, ignoră cele mai elementare necesităţi ale pensionarilor, în speranţa că la momentul alegerilor populaţia va ignora clasa politică şi regimul politic instaurat, fiind prea ocupaţi cu procurarea unui trai pentru ei şi copiii lor.