Dezbateri parlamentare

Domnul Paul Magheru:

"Ziua cinstirii Beiuşului"

Exact în această zi de 19 aprilie, poate la această oră, primăria municipiului Beiuş, judeţul Bihor, marchează printr-o şedinţă solemnă împlinirea a 86 de ani de la eliberarea oraşului de sub ocupaţia ungară, care refuza să recunoască Unirea provinciilor româneşti, hotărâtă la Adunarea Naţională de la Alba Iulia, la 1 dec.1918, şi la Conferinţa de la Paris din 1919, de după primul război mondial. La orele 12 se vor depune coroane de flori la Monumentul martirilor neamului românesc Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş. De zece ani, printr-o Hotărâre a Consiliului Local Beiuş, ziua de 19 aprilie este decretată ziua urbei, iar întreaga lună aprilie "Luna Cinstirii".

La sfârşitul primului război mondial, în contextul hotărârilor Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia şi al înaintării impetuoase a armatei române eliberatoare, trupele secuieşti conduse de criminalul Kolman Verböczy s-au dedat la acte de răfuială abominabile. Dacă răsfoim chiar în grabă filele însângerate din acest calendar al neuitării vom înţelege de ce trebuie să ne împrospătăm în fiecare an memoria unor fapte care nu trebuie uitate. În plină furie a revoluţiei bolşevice maghiare dirijată de Bela Kun şi a bandelor secuieşti, la 2 martie 1919 se comite un adevărat măcel la Sighiştel unde au fost omorâţi 60 de români şi arse 40 de case. În noaptea de 3-4 aprilie 1919, avocaţii de Beiuş, Dr. Ioan Ciordaş şi Dr. Nicolae Bolcaş, sunt ucişi bestial de către hoardele dezorganizate conduse de Verböczy în satul Lunca - Bihor, sunt spintecaţi cu baionetele şi îngropaţi de vii, devenind astfel martiri ai Neamului Românesc. La 13 aprilie 1919, îndurând moarte de martiri a fost ucis tot în Lunca, Nicolae Bogdan, director la Banca "Şoimul" din Vaşcău. La 19 aprilie 1919, armata română, prin Regimentul 9 Vânători şi Batalionul Horea, intră în oraş eliberând Beiuşul şi apoi înaintează triumfal spre Oradea. Beiuşul şi Valea Crişului trec definitiv sub stăpânire românească. La 25 aprilie 1919, pe un afet de tun drapat cu tricolorul Patriei sunt aduse trupurile martirilor Ioan Ciordaş şi Nicoale Bolcaş spre odihnă veşnică în Beiuş.

În scurt timp, Beiuşul devine o metropolă culturală dintre cele mai importante, un centru de învăţământ şi spiritualitate luminătoare. În 1928, episcopul greco-catolic Samuil Vulcan înfiinţează al doilea gimnaziu românesc după cel de la Blaj, devenind nu demult, în 1998, Colegiul Naţional "Samuil Vulcan". Alături de Blaj, Beiuşul devine o mică Romă a latinităţii şi culturii româneşti. În timpul anilor, Beiuşul a consacrat câţiva academicieni, doi mitropoliţi ai Ardealului, un număr mare de episcopi, o seamă de profesori universitari, scriitori, publicişti, gazetari şi specialişti de renume naţional şi internaţional. Datorită meritelor sale istorice, culturale, economice, politice, din 30 septembrie 2003 Beiuşul a fost ridicat la rangul de municipiu, recunoscându-i-se astfel rolul şi locul în istoria Transilvaniei şi a României în general. Din anul acesta, prin reorganizarea studiilor universitare, Beiuşul a devenit centru universitar cu licenţieri în specializări economice, tehnice, administrative şi pedagogia învăţământului primar şi preşcolar.

Ca deputat PPRM de Bihor am fost plăcut surprins să constat că liderul meu de partid, avocat Lucian Augustin Bolcaş, provine din arborele genealogic îngemănat al celor două ilustre familii de martiri, Ioan Ciordaş şi Nicolae Bolcaş. Cine cunoaşte şi preţuieşte prestaţia parlamentarului nostru va înţelege mai bine de unde provin resursele atitudinilor sale civice, patriotismul, moderaţia, devotamentul faţă de interesele majore ale Naţiuni Române.

De ziua Beiuşului, gândurile noastre se îndreaptă cu pietate şi recunoştinţă la toţi cei care s-au înveşnicit prin sacrificiul suprem al vieţii proprii în favoarea naţiunii întregi.