Dezbateri parlamentare
Dezbateri parlamentare
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2004
- Sumarul şedinţei
- Stenograma completă
- publicată în Monitorul Oficial, Partea a II-a nr.22/2004
Video - Flash & IOS
| Sunteti aici: | Prima pagina > Dezbateri parlamentare > Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2004 |
Şedinţa Camerei Deputaţilor din 2 martie 2004
| 1. | Intervenţii ale deputaţilor: | ![]() |
|||
![]() |
1.47 | Rodica Nassar - consideraţii asupra proaspetei Legi pentru aderarea României la NATO; | ![]() |
||
Interventie consemnata conform materialului depus la secretariatul de sedinta
|
"Legea pentru aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord". Săptămâna trecută, în cadrul unei şedinţe comune, Parlamentul a aprobat în unanimitate, fapt rar întâlnit, Legea pentru aderarea României la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Această lege consfinţeşte noua calitate a identităţii României în lume şi o nouă demnitate bine meritată a Armatei Române. De asemenea, arată că atunci când toate forţele politice din ţară sunt unite reuşim să redescoperim vocaţia şi meritele noastre ca naţiune şi spirit şi să trecem definitiv în partea cea mai bună a istoriei Naţiunii Române. Domnul Ion Iliescu, preşedintele României, domnul Adrian Năstase, primul ministru al României, şi ceilalţi colegi din Parlament care au vorbit despre însemnătatea acestui act au apreciat că faptul acesta este rezultatul unui proces de acumulări şi transformări profunde ale societăţii româneşti, urmare a unor mari eforturi realizate cu tenacitate şi răbdare "dublate de reforme interne pe toate domeniile de activitate - militară, socială, al corupţiei, birocraţiei şi al mentalităţilor învechite". Aderarea României la NATO a reprezentat un obiectiv prioritar constant al politicii externe începând din 1990. El a întrunit permanent adeziunea a 70-90% din populaţia ţării şi a avut sprijinul întregului spectru politic românesc. Astfel, pe fondul rezultatelor pozitive înregistrate în plan economic în ultimii trei ani, a fost posibilă accelerarea ridicării nivelului de compatibilitate a instituţiilor româneşti, a armatei române, a procedurilor de lucru specifice Alianţei. De apreciat că toţi vorbitorii au remarcat performanţele şi reforma din armată şi au evidenţiat faptul că în acest moment reforma structurală şi operaţională în armată este încheiată în proporţie de 85%, iar România are azi cea mai importantă contribuţie militară dintre toate statele invitate să adere la NATO. După ce ani de zile România s-a considerat a fi o ţară "importatoare de securitate", astăzi militarii sau poliţiştii noştri sunt în Irak, Afganistan, Bosnia sau Kosovo pentru a "exporta securitate". Decorarea de către preşedintele României, prin domnul Adrian Năstase, primul ministru al României, cu ordinul Virtutea Militară în grad de cavaler cu însemne militare a drapelului de luptă al Batalionului 26 infanterie "Scorpionii Roşii" reprezintă preţuirea conducătorilor României manifestată faţă de unitatea cu cea mai consistentă participare la acţiunile de stabilizare din Irak şi din alte misiuni. Odată manifestat consensul politic privind aderarea României la NATO, forţele politice sunt chemate în viitor să-şi conjuge eforturile la alte mari acţiuni de politică externă de interes naţional, şi mă refer în primul rând la integrarea europeană. Această acţiune presupune multă muncă şi multă dorinţă ca aceasta să fie îndreptată către locurile încă sensibile ale societăţii româneşti: justiţie, administraţie, corupţie sau libertatea presei. Aşa cum s-a demonstrat însă, dacă forţele politice vor fi unite, rezultatele nu vor întârzia să apară. În acest sens văd eu mesajul preşedintelui Ion Iliescu, care, afirmând că deşi anul 2004 este un an electoral cu dinamica sa firească, în plan politic este necesar ca toate confruntările electorale, cu tot spiritul lor civic să fie efectuate cu gândul la consecinţele şi costurile pe care le putem avea şi plăti în acţiunea comună a tuturor partidelor, şi anume integrarea europeană. În funcţie de modul cum ne vom apropia de dorinţele populaţiei, depind însăşi voturile acestora către un partid sau altul, către o personalitate sau alta. |



